Monumentul armenesc Hacikar, din Bacău, amplasat în zona fostei Biserici Armenești și a Cimitirului armenesc, a fost inaugurat și sacralizat printr-o suită de manifestări organizate la sfârșitul săptămânii abia încheiate. La invitația președintelui Sucursalei Bacău a Uniunii Armenilor din România (UAR), Vasile Agop, la eveniment au venit ambasadorul Republicii Armenia în România, Excelența Sa Sergey Minasyan, Preasfințitul Episcop armean Datev Hagopian, vicepreședintele UAR – Zare Nazarian, primarul și viceprimarul municipiului Bacău, Lucian Dan Stanciu-Viziteu și Liviu Miroșeanu, părintele Alexandru Zamfir, consilier eparhial la Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, Eugen-Ciprian Ciuche – protopop de Bacău, consilierul județean Ilie Bârzu și reprezentanții Filialei Bacău Cultul Eroilor, președintele Dănuț Voicu, vicepreședintele Nicu Pavel și secretarul filialei, Petru Done. Au fost prezenți reprezentanți ai comunităților evreilor, germanilor, italieni și ceangăilor. Invitată de onoare a manifestării a fost cunoscuta cântăreață Corina Chiriac. Au venit, de asemenea, și reprezentanți ai UAR din Baia Mare, Botoșani, București, Cluj-Napoca, Iași, Constanța, Dumbrăveni, Gherla, Roman, Suceava și Tulcea. Ziarul „Deșteptarea” a fost partener media al evenimentului.
Delegația oficială a Ambasadei Republicii Armenia în România și reprezentanții Arhiepiscopiei Armene din România au fost primiți, inițial, de primarul Lucian Dan Stanciu-Viziteu. Municipiul Bacău este înfrățit cu orașul Hrazdan din Armenia din 2017, iar la întrevederea de la Primăria Bacău a fost prezent, online, și viceprimarul din Hrazdan, Varujan Safaryan.
Monumentul Hacikar este amplasat în capătul străzii Șoimului, în zona în care a existat Biserica Armenească, un edificiu construit din 1848, dar care a fost demolată după cutremurul de pământ din 1977. Hacikarul a fost donat Bacăului de municipiul Hrazdan și este dedicat genocidului împotriva armenilor din Imperiul Otoman. Un hacikar (cruce de piatră) este un monument comemorativ, pe care este cioplită o cruce înconjurată de rozete și motive botanice.
La evenimentul de inaugurare, istoria comunității armene și a bisericii lor din Bacău au fost prezentate de Mihai Ceucă, autorul recentei monografii „O bijuterie pierdută” despre Biserica Armeană. „Primii 21 de armeni au ajuns în Bacău, de la Roman și de la Botoșani, în 1820. – a spus vorbitorul. Comunitatea armeană a evoluat și avea ca principală preocupare comerțul cu produse de foarte bună calitate. Și-au întemeiat și propria lor biserică, ridicată în 1848 și sfințită în 1859, o bijuterie a arhitecturii băcăuane. Actuala stradă Ioniță Sandu Sturza se și numea, atunci, strada armenească. Comunitatea armenilor a solicitat ca Strada Șoimului să se numească, de acum, Strada Armenească, iar locul din capătul ei să fie numit Piațeta Armenească”.
După dezvelirea Monumentului Hacikar, făcută de Excelența Sa Sergey Minasyan și de primarul Lucian Dan Stanciu-Viziteu, monumentul a fost sfințit. Despre semnificația și importanța evenimentului au vorbit, apoi, IPS Datev Hagopian, părintele Alexandru Zamfir, Excelența Sa Sergey Minasyan, primarul Lucian Stanciu-Viziteu, regizorul Florin Chivorchian și Corina Chiriac. Artista a explicat și legăturile ei cu toată comunitatea armeană din România, prin înaintașii familiei sale ajunși în țara noastră în 1915.
La final, la Hacikar au fost depuse coroane de flori.
Cărți, armonii și tradiții armenești și românești în spectacol
Inaugurarea și sfințirea hacikarului a fost urmată, la Sala Ateneu, de spectacolul „Armonii și Tradiții Armenești” susținut de Corina Chiriac, de solista armeană Mona Malumova și de cei mai buni elevi ai Colegiului de Artă din Bacău. În spectacol au evoluat și dansatori ai Ansamblului „Hayakaghak” al comunității armenești din municipiul Gherla. Orașul Gherla era cunoscut odinioară sub numele de Armenopolis. Motivul celebrității sale este reprezentat de o veche legendă armenească ce spune că acolo se află Buricul Pământului, sub icoana dedicată Sfântului Grigore Luminătorul, apostolul armenilor, și care este amplasată în Catedrala armeano-catolică. Legenda datează din perioada în care armenii au migrat din Moldova în Transilvania.
Programul artistic a fost prezentat de Armine Vosganian și de Florin Chivorchian.
La Ateneu a fost prezentată și cartea scrisă de Corina Chiriac, intitulată „Minuni trăite” (ed. Școala Ardeleană, 2021), urmată de o sesiune de autografe.
În ziua a doua a regalului de manifestări a avut loc, la sediul Sucursalei Bacău a UAR, lansarea monografiei „O bijuterie pierdută” (Editura Ararat, 2021) scrisă de Mihai Ceucă. Lucrarea a fost prezentată de lect. univ. dr. Adrian Jicu și de criticul de artă Iulian Bucur.
