În fiecare an, Institutul Internaţional de Teatru alege o personalitate marcantă a lumii spectacolului ca să adreseze un mesaj pentru Ziua Mondială a Teatrului, celebrată pe 27 martie. De data aceasta, cel desemnat pentru importanta misiune este dramaturgul pakistanez Shahid Nadeem, fondator al trupei de teatru „Ajoka”, împreună cu soţia sa, acum dispărută din viaţă, Madeeha Gauha. Timp de 36 de ani, această trupă a fost una disidentă, luptând pentru libertatea expresiei într-un climat ostil, într-o ţară aflată sub successive dictaturi militare, sfâşiată de conflicte religioase, pradă extremismelor. „Ajoka” a reuşit însă să menţină un echilibru între divertisment şi educaţie, cu talentul unui prestidigitator şi cu puterea unui magician, câştigându-şi un public fidel. Shahid Nadeem vorbeşte despre opera unor importanţi poeţii sufiţi care a stat la baza realizării celor mai cunoscute spectacole ale acestui teatru curajos politic. Unul dintre aceştia poeţi, un adevărat bard naţional, a fos Bulleh Shah, viaţa şi lupta sa (din urmă cu 300 de ani) inspirându-i lui Nadeem piesa „Bulha”, care a avut un mare succes de public. Şi asta pentru că în piesă se regăsea mesajul profund umanist, propriu poeţilor sufiţi, care s-au împotrivit despotismului, au sfidat clericii demagogi şi separaţiile religioase sau comunitare.
Pornind de la exemplul micii, dar curajoasei sale trupe de teatru, dramaturgul pakistanez ajunge să vorbească despre rolul teatrului în lumea contemporană, una pândită de catastrofe. Shahid Nadeem vede teatrul, nu ca o experienţă distractivă sau ca stimulare intelectuală, ci ca o întâlnire spirituală emoţionantă. „Teatrul ca un sanctuar”, aşa şi-a numit şi mesajul, afirmând că teatrul are nobilul rol de a stabili punţi de legătură între trecut şi prezent şi între un viitor care reprezintă destinaţia tuturor comunităţilor, în care trăiesc credincioşi şi necredincioşi, tineri şi bătrâni, actori, bunici şi nepoţi. Împreună, spune el, vom descoperi că teatrul se poate opune ideologiilor duşmănoase, sectarismului, urii şi violenţei, şi poate fortifica lăuntric oamenii.
„Trebuie să ne reconstruim forţa spirituală, trebuie să combatem apatia, letargia, pesimismul, cupiditatea, dispreţul faţă de lumea în care trăim, faţă de planeta pe care trăim. Teatrul are un rol nobil, în a dinamiza şi a mobiliza umanitatea să se înalţe din coborârea spre abis.
Teatrul poate ridica scena, spaţiul reprezentaţiei, făcându-l să devină sacru.”
Sunt cuvintele dint finalul energic, optimist, mobilizator al mesajului. Din nefericire, anul acesta nu putem fi împreună în sălile de spectacole, din cauza pandemiei care bântuie prin lume acum, dar ne vom reîntâlni curând, pentru a împărtăşi noi experienţe şi emoţii. Până atunci, teatrul nu abdică de la nobila sa misiune şi ne aşteaptă cu programe diverse, cu momente inedite, în mediul virtual.
