Ziua Mondială a Alimentației

• Unul din trei copii cu vârsta sub cinci ani este „fie subnutrit, fie supraponderal”

Ziua Mondială a Alimentației este sărbătorită pe 16 octombrie începând din 1981 ca urmare a deciziei ONU și reprezintă ziua înființării FAO în 1945, la Quebec. Cu prilejul acestei zile, UNICEF a prezentat raportul „Starea copiilor lumii 2019 – alimentație și nutriție”, în care arată că „un număr alarmant de mare de copii suferă consecințele alimentației deficitare și ale unui sistem alimentar care nu răspunde necesităților acestora”. Conform studiului, cel puțin 1 din 3 copii cu vârsta mai mică de cinci ani este fie subnutrit, fie supraponderal.
Aproape 2 din 3 copii cu vârste între șase luni și doi ani nu primesc alimentele necesare pentru a susține dezvoltarea rapidă a corpurilor și creierelor lor în această perioadă a vieții.

Acest fapt îi expune multor riscuri, cum sunt: dezvoltarea insuficientă a creierului, capacitate slabă de învățare, imunitate scăzută, infecții frecvente, deces. Raportul UNICEF arată că în țările cu venituri scăzute și medii 42% dintre adolescenții care frecventează școala consumă băuturi carbogazoase îndulcite cel puțin o dată pe zi și 46% mănâncă fast-food cel puțin o dată pe săptămână.

În cazul adolescenților din țările cu venituri mari, aceste ponderi ajung la 62% și, respectiv, 49%.

În România, în 2016, 25% dintre copiii și adolescenții cu vârste între 5 și 19 ani erau supraponderali.

Dacă mănâncă prost, trăiesc prost

„În ciuda tuturor progreselor tehnologice, culturale și sociale înregistrate în ultimele decenii, am pierdut din vedere un fapt elementar: dacă copiii mânâncă prost, trăiesc prost. Milioane de copii au o alimentație deficitară pentru că pur și simplu nu au de ales. Modul în care înțelegem și reacționăm la problema subnutriției trebuie să se schimbe: nu este suficient să asigurăm copiilor cantitățile de hrană de care au nevoie, ci este și mai important să le asigurăm hrană corespunzătoare. Aceasta este provocarea cu care ne confruntăm cu toții în prezent.”
Henrietta Fore, director executiv al UNICEF

Pentru a răspunde acestei crize de malnutriție în toate formele sale, organizația lansează un apel de urgență către guverne, donatori, familii și companii, cerându-le să ajute copiii să crească sănătoși. Organizația arată că familiile ar trebui capacitate să ceară alimente nutritive, inclusiv prin măsuri cum sunt îmbunătățirea educației alimentare și folosirea legislației cu rezultate demonstrate. De exemplu, introducerea taxei pe zahăr. De asemenea, trebuie luate măsuri pentru a determina industria alimentară să facă ceea ce este bine pentru copii și dezvoltate medii alimentare sănătoase, prin aplicarea unor metode verificate, cum sunt etichetarea cu informații exacte și ușor de înțeles și măsuri de control mai stricte asupra comercializării. UNICEF mai arată că e necesară și mobilizarea sistemelor de sprijin: sănătate, apă și igienă, educație și protecție socială.

Subdezvoltați, epuizați sau obezi

Raportul descrie povara triplă a malnutriției: subnutriția, „foamea ascunsă”, determinată de lipsa substanțelor nutritive esențiale, și supraponderalitatea în rândul copiilor cu vârsta de sub cinci ani, arătând că, în lume: 149 de milioane de copii sunt subdezvoltați sau prea scunzi pentru vârsta lor; 50 de milioane sunt epuizați sau prea slabi pentru înălțimea lor; 340 de milioane de copii (1 din 2) suferă de carențe de vitamine și substanțe nutritive esențiale, cum sunt vitamina A și fierul; 40 de milioane de copii sunt supraponderali sau obezi.