Resetare 1989
Nu am ratat ocazia de a-i telefona Doinei Dabija pentru a o felicita cu ocazia Zilei Limbii Române şi a-i transmite admiraţia pentru dârzenia cu care duce mai departe campania de susţinere a limbii române în Basarabia, prin „Literatura şi arta”. Cine nu-i dă dreptate fiicei lui Nicolae Dabija, cea care ne reaminteşte că „a nu cunoaşte în ce limbă vorbeşti e ca şi cum nu ai şti care este numele tău”?
BOOKFEST Chişinău
Salonul Internaţional de Carte (ediţia a XIX-a) a prilejuit expoziţii de produse editoriale şi multe lansări de carte. La două dintre acestea am luat parte cu bucurie: cea a volumului Arcul voltaic. Textul ca lume (i)mediată, de Nina Corcinschi şi cea a cărţii lui Gheorghe Iorga „Când muzele mai purtau corset”, prezentată de Iacob Florea, de la Institutul Cultural Român.
ROMÂNA, ÎNTR-O CARTE, ÎN 2022
Se numeşte „Limba română la ea acasă” şi cuprinde discursuri consacrate limbii române ţinute în cadrul adunărilor generale ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Cartea a fost finanţată de Primăria şi Consiliul Local ale comunei Dumbrăveni, judeţul Suceava. (Exemplarul meu poartă autograful acad. Gheorghe Duca, din „dragoste pentru limba română”.) Primarul Ioan Pavăl i-a oferit lui Mihai Cimpoi, în dar de ziua lui, cele opt volume din Dicţionarul general al literaturii române (coord., Eugen Simion).
LA BUS (BARUL UNIUNII SCRIITORILOR)
A fost aici o şedinţă specială a condeierilor prezenţi în „Antologia de poezie tânără din Basarabia” (2021). Constatându-se că „tinerii scriu o poezie de parcă până la ei nu s-a scris nimic”, am notat două versuri răzleţe: „trecea ca aerul prin aer”, respectiv „doar atât cer,/ ca începând de azi/ să nu se mai moară”. La ieşire, citesc o informaţie lingvistică: „În această casă au avut loc primele manifestări pentru oficializarea limbii române şi revenirea la alfabetul latin[,] care au marcat începuturile renaşterii din deceniul 9 al sec. XX” şi una literară: „Această placă e aşezată cu ocazia aniversării [a] 125 [de ani] de la naşterea lui Mihail Sadoveanu care, împreună cu Ştefan Ciobanu, Apostol D. Culea, Tudor Pamfile, N.N. Beldiceanu, Nicolae Dunăreanu, a înfiinţat în 1920 prima societate a scriitorilor români din Chişinău. În anul 1940 a luat fiinţă Societatea Scriitorilor şi Publiciştilor Basarabeni (preşedinte: Pan Halippa, secretar: Nicolae Costenco), predecesoare a actualei Uniuni a Scriitorilor din Moldova. 5.XI.2005”.
VOCEA DASCĂLULUI DE ROMÂNĂ
Silvia Strătilă, profesoară şi publicistă, ne oferă un număr din ziarul local „Natura”, în care gospodăreşte pagina „Şcoala”. Editorialul, „Rinocerizarea – un fenomen obişnuit pentru noi”, atinge problema sensibilă a aşa-zisei adaptări la realităţile sociale şi culturale, punctând o perspectivă încurajatoare totuşi („Oamenii educaţi şi culţi sunt şansa acestui popor”), dar şi o atenţionare: „Împăcarea noastră cu răul presupune complicitatea cu el”.
