Nimic nou
Nu e prima oară când aud vorba aceasta, cu totul îndreptăţită, dar acum dau numele celui care a rostit-o cu un năduf aparte şi cu un argument în versuri: „Ce-o fi totuşi «novlangue»/ şi cum se traduce?/ Nu cumva e vestita/ limbă de lemn?” (Constantin Juncu, „Novlimba”, în vol. „Povestea cărţilor minore”, 2021)
Ziua Limbii Române, la ea acasă, în mai multe episoade
1. Parcul Central din Chişinău
E prima oară când mă aflu de 31 August în Republica Moldova, acolo de unde a plecat sărbătoarea naţională „Limba noastră cea română” (din 1994, denumirea sărbătorii a fost schimbată în „Limba noastră”). I-am ascultat în Parcul Central pe Teo Chiriac, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, pe poetul Arcadie Suceveanu (care a reamintit că nu e potrivit genericul „Limba noastră cea română”; articolul demonstrativ „cea” riscă să… demonstreze că există cel puţin încă o limbă oficială) şi pe scriitorul Vladimir Beşleagă, care la 91 de ani apără, în discursuri fulminante, drepturile limbii române ca un flăcău pe câmpul de luptă. Din repertoriul Doinei şi lui Ion Aldea-Teodorovici am ascultat cântece interpretate de fiul celor doi şi de elevi ai liceului care le poartă numele.
2. Aleea clasicilor
O atmosferă de sărbătoare era pretutindeni, înainte de toate în inimile basarabenilor. Cântau cu cei de pe scenă „Pentru limba noastră” (în gând mi-am spus că rubrica din Revista „Ateneu” este numită astfel la sugestia versurilor lui Grigore Vieru), fluturau steguleţe tricolore şi îşi etalau frumoasele cămăşi naţionale. Am păşit apoi pe aleea cu statui ca să remarc mulţimea de flori proaspete depuse la bustul lui Grigore Vieru în primul rând, dar şi la cel al lui Eminescu, Vasile Alecsandri (pe o placă alăturată scria data naşterii, la Bacău: 14.06.1818) etc. Poate singurul monument lipsit de flori a fost cel al lui George Bacovia. Toamna a avut însă grijă să aşeze pe una dintre treptele soclului o frunză galbenă (am fotografiat-o).
3. Academia de Ştiinţe a Moldovei
Înființată în 1946, AȘM este organul coordonator al limbii române în Republica Moldova. S-a văzut aceasta în decursul unui dublu eveniment: decernarea titlului de Membru de onoare al Academiei de de Ştiinţe a Moldovei academicienilor Răzvan Theodorescu şi Theodor Codreanu, respectiv omagierea academicianului Mihai Cimpoi, la 80 de ani. Fostul preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova s-a bucurat să vadă băcăuani (Dumitru Brăneanu i-a oferit o frumoasă icoană înfăţişându-i pe arhanghelii Mihail şi Gavriil, din partea filialei băcăuane a Uniunii Scriitorilor din România).
4. Saloanele Moldovei
Într-un veritabil maraton, am cuprins şi cea de-a XXXII-a ediţie a celei mai longevive manifestări artistice din cele două ţări-surori. Şi noi veneam de acasă acasă…
