Uneori il cititi, alteori il folositi la stersul geamurilor sau pentru a impacheta cate ceva. La cate nu e bun un ziar!? Dar v-ati gandit vreodata cata munca sta in spatele acelei bucati de hartie? V-ati gandit vreodata cat munceste un tipograf toata noaptea pentru banalul ziar?
Sunt tone de hartie de ziar scoase pe banda rulanta. In tipografii se munceste la foc continuu. Nimeni nu sta. Banalul ziar iese din mainile a zeci de oameni. Se lucreaza in echipa. Practic fiecare depinde de munca celuilalt.
Au trecut demult vremurile cand ziarul se facea manual cand se aseza fiecare litera in parte. Litere de plumb. „Tipografia era la ziar pentru ca nu exista decat unul singur. Fiecare litera era culeasa cu mana si se aseza la locul ei”, povesteste Constantin Romedea, tipograf de zeci de ani. Acum totul este digital. Dupa ce redactiile isi inchid editiile, foile de ziar pleaca spre tipografii pe internet. De aici, paginile se scot pe un film si se developeaza. Rand pe rand, pentru fiecare culoare. Apoi ajung pe placa de tipar. Fiecare pagina este lucrata in parte. „Se munceste cu lupa. Nu poate sa lucreze unul singur. Nu trebuie sa existe nereguli. Mai citim cate o stire, dar dupa cum se vede sunt invers”, spune unul dintre angajatii tipografiei. Si totusi nu e asa de simplu cum pare. Au grija ca fiecare semn sa fie la locul lui. Apoi fontul, literele, culoarea, totul trebuie sa fie intr-un echilibru perfect. Si reusesc doar cu multa atentie si experienta.
Constantin Romedea este unul dintre cei care lucreaza de o viata in tipografie. „Mi-au placut culorile in primul rand. Si meseria chiar mi-a placut. Dupa redactori, noi suntem primii care citim ziarul”, povesteste acesta. Placile cu paginile ziarului sunt mai apoi puse in masina care tipareste. Dureaza ceva timp pana sunt nimerite culorile si pana iese totul perfect. Pe noapte se fac mai multe zeci de ziare. Dimineata apar distribuitorii astfel incat informatiile sa ajunga in cel mai indepartat colt de tara.
[ad#stire]Au fost cazuri an care nu au intrat texte an ziare pentru ca tipografii nu au vrut. Asta se intampla an anii „90, la anceputuri. Sau texte sub care scria ca „muncitorii tipografi nu sunt de acord cu continutul acestui articol”. „Aparitia tipografiilor moderne si a computerelor a scos din circuit cateva meserii din tipografie. Nimeni nu mai culege, dupa stiinta mea, ziare la linotip. S-a dus toata partea ametalicaa a presei, a ramas doar, la capat, rotativa. Linotipistii sunt o amintire, meseria lor o mai gasesti doar an dictionare”, a declarat Rodica Padureanu, director la Tipografia Letea. Acum 15 ani nimeni nu ar fi crezut asta. Cu timpul oboseala isi spune cuvantul. „Cel mai greu in munca asta e schimbul trei, dar m-am invatat. Imi place si stau pana ies la pensie”, mai spune Constantin Romedea. Ziarul ajunge apoi in mana cititorilor. Dar nimeni nu a stat vreodata sa se gandeasca cata munca e in spatele acelor pagini.
Carmen Stan
