Vârstnicii de la Centrul „Speranta” au sarbatorit, ieri, implinirea a zece ani de la deschiderea institutiei. Pentru a marca momentul, ei au pregatit un spectacol artistic si un concurs de teatru. Doua luni au facut repetitii, bunicutele, pentru ca totul sa iasa bine. Ultima a fost chiar inainte de spectacol, in gradina din spatele centrului.
In vara 2002, in cartierul Cornisa din municipiul Bacau, se deschidea Centrul de zi "Speranta", redenumit dupa câtiva ani "Dr. Stefan Ciobanu". Aici, vârstnicii, mai ales cei singuri, au gasit sprijin moral si au beneficiat de servicii medicale si sociale. Ieri, bunicii de la "Speranta" au sarbatorit implinirea unui deceniu de la infiintarea centrului. Imbracati de sarbatoare, apretati, parfumati si foarte emotionati, batrâneii si-au facut urari si marturisiri privind multele clipe petrecute impreuna. "Am amintiri tare frumoase din acest centru pentru vârstnici, spune Dumitru Scatula, 88 de ani. Ne intâlnim, aici, cu colegii, tot vârstnici, si organizam aniversari, facem anumite cercuri, de muzica, literatura, si ne recreem impreuna." Pentru a marca momentul, bunicutele au venit de dimineata, unele ca sa faca repetitii in gradina, altele ca sa prepare gustarile pentru bufetul rece, de dupa spectacol. De altfel, aceste activitati fac parte din programul de terapie ocupationala. Vin aici, la centrul de zi, vârstnici ramasi singuri, dar si cei care au familie. Picteaza, cânta, croseteaza, joaca sah, table, organizeaza dezbateri. Sau fac repetitii, pentru ca bunicii de la "Speranta" au si cor, si trupa de teatru.
„Fetele de la Capâlna”, grupa 70-90 de ani!
Vecinii din cartier au avut sansa sa auda spectacolul, ieri, din gradina, in timpul repetitiilor. De la ora 11, in sala de ativitati, a rasunat inca o data "S-auleu, lelita/ S-auleu, fetita/Ce-ai cu mine, ma?/Iubeste-ma, fa!" Au urmat de "Trandafir de la Moldova", "Nici la vara nu ma-nsor", "Foaie verde si-o sibica" si alte cântece interpretate, fireste, pe doua voci. Incununarea a fost dansul "Fetelor de la Capâlna", categoria 70-90 de ani. La vârsta lor, nu obosesc sa experimenteze, sa invete cântece, sa incerce roluri. "Chiar daca suntem un cuplu, venim in centru pentru ca aici gasim persoane cu care putem sa stam de vorba, sa schimbam impresii, sa aflam noutati, iar asta ne da senzatia ca nu suntem in afara societatii, marturiseste Aurelia Iacob, 73 de ani. Pictam, cântam, facem excursii si ne simtim activi, utili. Nu mai spun ca centrul e condus de persoane tinere, care ne dau si noua senzatia de tinerete. Gândirea pozitiva e foarte importanta pentru noi. Vitamina pensionarului e gândirea pozitiva!" De la câtiva beneficiari, Centrul "Speranta" a ajuns, astazi, la 250. La sarbatoarea dedicata implinirii a zece ani de la demararea proiectului, au venit peste 60 de vârstnici. Au cântat, au recitat si au petrecut impreuna patru ceasuri minunate, cu o voiosie si o pofta de a munci si de se misca care i-a uimit pe mai tinerii lor invitati. La plecare, noi le-am urat "Multi ani" impreuna, in acelasi centru, iar ei, "Gândire pozitiva!"
Silvia Patrascanu
