“Vreau să schimb imaginea comunei Corbasca”

interviu cu Nicuşor Andone Puşcaşu, primar al comunei

– Sunteţi, mi-aţi spus, la primul interviu pentru presă. Să începem cu…începutul.
– Am fost doi ani viceprimar, în acei ani am reuşit să interacţionez cu locuitorii comunei, să cunosc problemele, dar mai ales modul lor de rezolvare. Am reuşit să conving, astfel că am fost ales primar, în 2016, susţinut de PSD, cu un procent destul de mare. De altfel PSD a câştigat nouă mandate de consilieri locali din 15. Am avut contracandidaţi doi foşti primari, a fost o competiţie frumoasă, curată, oamenii alegând în cunoştinţă de cauză candidatul preferat. Sunt născut în Corbasca, aici am făcut şcoala, după care am activat în mediul privat, am crescut politic în PSD, partidul care reprezintă oamenii din care noi am crescut, cu venituri sub medie, care au nevoie de sprijin logistic şi material, pe care doar partidul nostru îl poate asigura, dacă luăm în discuţie perioada postdecembristă, în rest nu au avut parte decât de tăieri de salarii, anularea sau micşorarea unor ajutoare sociale etc.

– Cu cel puţin doi contracandidaţi puternici, foşti primari, programul dumneavoastră a fost consistent, atractiv, din moment ce oamenii v-au ales. Ce aţi realizat până acum, care sunt proiectele pentru următorii ani?
– Oamenii au aşteptări foarte mari la Corbasca, deoarece, în anii trecuţi, s-au făcut mai puţine lucruri, în comparaţie cu alte comunităţi din jurul nostru, din judeţ, de aceea şi-au pus speranţele în ceva nou. După locale au urmat alegerile parlamentare, la care PSD a obţinut, din nou, rezultate bune, astfel că avem speranţe, chiar certitudini că ne vom îndeplini ceea ce am promis. Noi vedem altfel lucrurile faţă de ce a fost înaintea noastră, fac echipă cu un viceprimar cu mare experienţă, şi el fost primar, domnul Mihai Emilian Blănaru, în care am mare încredere. Mai adaug faptul că avem în Consiliul Judeţean un partener de nădejde, la Bucureşti, în Parlament, avem, se ştie, oameni bine pregătiţi, care cunosc zona noastră, problemele judeţului şi, sunt convins, că ne vor sprijini. Este vorba de Gabriel Vlase, născut la Corbasca, chiar dacă el spune că la Sascut, noi îi reamintim că este din Corbasca! Mai amintesc aici pe Dragoş Benea, cu care am mai lucrat, apoi Costel Dunavă, un prieten adevărat, dar şi doamna Theodora Şotcan, un profesionist desăvârşit, pe care o văd un viitor ministru al învăţământului. Aceste sunt, iată, câteva din argumentele noastre pentru următorii patru şi mai mulţi ani.

– Sunt interesante argumentele de ordin politic, însă să revenim la întrebare. Ce v-aţi propus?
– Am analizat foarte serios problemele comunei şi pe primul loc am pus infrastructura rutieră, de care comuna Corbasca este vitregită, duce o lipsă acută. Am început deja lucrările la modernizarea unor drumuri agricole asfaltate, pe o lungime de 6 km, cu bani europeni, prin AFIR, un million de euro investiţii, drumuri care vor deservi peste 700 de ha de teren, lucrate ca la carte de asociaţii agricole sau în regim individual. Lucrarea trebuie să fie finalizată în luna august a.c. Acest drum face legătura şi între sate. Unul pleacă de la intrarea în Corbasca, de la Scărişoara şi până la Băcioiu, altul de la Scărişoara până la Rogoaza, care are în proiect şi construirea unui pod de 12 metri. De asemenea, am găsit la Corbasca un proiect de modernizare a drumului comunal Corbasca – Vâlcele, avea doar studiul de fezabilitate, s-a făcut proiectarea, l-am finalizat, iar în octombrie, anul trecut, am semnat contractul de finanţare, pentru 3,8 km, chiar zilele trecute am primit telefon de la Ministerul Dezvoltării, prin care ni s-a comunicat că s-a aprobat suplimentarea fondurilor şi suntem în faza de selectare a ofertelor. Sunt deja şase oferte, urmează licitaţia, de care îmi e teamă. Este, la noi, moda contestaţiilor, ei se judecă, iar comunităţile suferă. Sper că nu va fi cazul şi la noi, deoarece am apelat la specialişti pentru a întocmi Caietul de sarcini, licitaţia este o competiţie, la care este doar un singur câştigător. Trebuie să învăţăm acest lucru. Uitaţi-vă ce se întâmplă la Găiceana, cu Platorma de deşeuri, de doi ani, două societăţi se judecă pentru întâietate, iar noi cheltuim bani mulţi pentru transportul gunoiului. Nu-i corect, în condiţiile în care bugetele noastre sunt foarte mici. Este o mare problemă, întâlnită la multe primării din judeţ. Ceva trebuie făcut.

– Sunt proiecte pe care le-aţi preluat din mers, care sunt cele noi, pentru anii următori?
– Am depus cinci proiecte la PNDL2, de modernizare infrastructură şi drumuri de interes local, modernizarea Şcolii Corbasca, ca urmare a avertizării ISU că nu vor mai primi aviz de funcţionare, dacă nu îndeplinesc toate condiţiile impuse. Aici avem în proiect dotări în laboratoare, înlocuire şarpantă, igenizare, grupuri sanitare. Apoi, intenţionăm să investim în Dispensarul comunei, care are un etaj nefuncţional, pe care am vrea să-l transformăm într-un ambulatoriu zonal, să-l dotăm, să aducem medici, deoarece este necesar pentru această zonă, destul de departe de Bacău, poate suntem ajutaţi şi cu o Salvare, aşa cum este în Programul de Guvernare, în cel al Ministerului. Amintesc aici şi de modernizarea iluminatului stradal, înlocuirea lămpilor tradiţionale cu unele cu leduri, economisind sume importante la buget. Avem, de asemenea un proiect de modernizare a Parcului Comunal, cu bani europeni, prin GAL “Tamasidava”, în valoare de aproape 60.000 de euro.

– Domnule primar, prin Corbasca trece Drumul Judeţean 252C, de la Tătărăşti până la Marvila nu este asfaltat. Este un dezastru, pe acolo am intrat în Corbasca. Ce şanse are să fie modernizat, ce spune CJ, mai ales că traversează întreaga comună?
– Aşa este. Eu, împreună cu primarul din Tătărăşti am ridicat de nenumărate ori această problemă: a venit timpul ca şi acest drum să fie modernizat, pentru noi, pentru locuitorii din satele noastre este prioritate zero. Este vorba de 15 kilometri, drum prins, ni s-a comunicat, în PNDL2. Eu am comunicat oamenilor acest lucru, aşteptăm ca promisiunea să se transforme în realitate. Sigur, mai avem multe drumuri prin cele şapte sate, unele vor fi balastate, întreţinute, altele vor fi asfaltate, însă nu poţi să le faci pe toate deodată. Am explicat în şedinţele Consiliului Local şi oamenilor acest lucru. Mandatul nostru este de patru ani, iar eu sunt optimist că vom face mai mult decât până acum. Noi, în general comunele mici, nu suntem eligibili pentru a accesa direct fonduri europene, nu avem industrie, instituţii de cultură, monumente istorice, care sunt criterii de accesare, de aceea cred că se va ţine cont la analiza proiectelor noastre la nivel de guvern. Este un culoar favorabil în acest mandat, am făcut notă de fundamentare la CJ pentru sumele necesare cofinanţării proiectelor noastre şi am primit banii. Cu banii proprii abia ne plătim datoriile şi ne întreţinem.

– Comuna Corbasca are apă potabilă în sistem centralizat?
– Avem acum şi apă în satele comunei, în afară de Pogleţ. Lucrarea a fost finalizată, nu a fost recepţionată, deoarece apar permanent multe probleme. Se sparg ţevile, îmbinările, lucrare de mântuială, nu au respectat proiectul. Lucrarea a început în 2010, este vorba de 30 de kilometri de reţea. Toată ziua facem notificări, vin, repară, a doua zi, o luăm de la capăt. Am invitat constructorul la discuţii, ne-a promis că va remedia defecţiunile, însă cred că vom ajunge în instanţă. Urmează, evident, ca ţintă, canalizarea. Este un proiect, a fost eligibil dar nefinanţabil, el trebuie reactualizat şi vom redepune proiectului, nu avem timp să aşteptăm până în 2021, când suntem prinşi în Masterplanul ADIB-ului.

– Spuneaţi că majoritatea populaţiei are surse de venit insuficiente pentru un trai decent. Apelează la ajutoare sociale, câte dosare aveţi la legea 416?
– Foarte puţine. Aşa cum sunt, oamenii au mândria lor şi nu apelează la ajutoare sociale, avem doar persoane în vârstă. Suntem avantajaţi, dacă putem spune aşa, de plecarea multor cetăţeni din comună în Occident, mai trimit bani de acolo pentru familii. De exemplu, de la Băcioiu, satul cu populaţie preponderent romă, nu avem niciun dosar, decât cele de care v-am spus.
Avem însă în FSC un partener foarte serios, cu programe de asistenţă la domiciliu a persoanelor în vârstă, un altul de After Scool la Scărişoara, acolo sunt duşi, cu un microbuz plătit de un cetăţean elveţian, un om cu suflet mare, căruia i-am şi acordat titlul de Cetăţean de onoare al comunei. Mai avem un centru social în satul Băcioiu, construit prin Fondul Român de Dezvoltare Socială, unde se desfăşoară activităţi de supraveghere, îndrumare, joc, finanţat de la Bugetul Local. Avem, de asemenea o bună colaborare cu UNICEF şi Crucea Roşie, care vin periodic şi sprijină familiile defavorizate, copiii din comună. Sunt acţiuni, lucruri care le putem face aici, pe plan local, cu oameni serioşi, cu oameni care pun suflet în tot ceea ce fac, pentru care le mulţumim. Nu avem timp şi nici spaţiu pentru a vă relata toată activitatea socială pe care o desfăşurăm în comună.
Despre Corbasca se vorbeşte, în general, în termini negativi sau se fac trimiteri la o anumită categorie de cetăţeni ai comunei. Vremurile s-au schimbat, iar eu vreau, mă lupt, să schimb această percepţie prin tot ceea ce fac, împreună cu membrii CL, cu toţi colaboratorii, cu oamenii care înţeleg că puterea de a ajuta este un dar de la Dumnezeu. Este vorba, în final, de o rebranduire a imaginii comunei Corbasca, mai pe româneşte, vreau să fac curăţenie în casă!
Este o comună frumoasă, au ce vedea oamenii la noi, dacă ar fi să amintesc de lacul de la Rogoaza, unde s-ar putea amenaja, pe mal, ceva frumos pentru petrecerea timpului în aer liber, dar şi pe apă, cum am văzut la Bicaz, căsuţe pe pontoane, unde amatorii pot sta două-trei zile, la pescuit, la odihnă. Avem apoi extraordinara mănăstire de la Pogleţ, înconjurată de peisaje superbe. Mai există un izvor foarte căutat la Marvila, ne-am propus să trimitem apă la laboratoarele de specialitate, pentru a-i afla calităţile curative. Oamenii din sat, dar şi cei în tranzit, afirmă că atunci când se spală cu ea pe ochi, pe faţă, le îmbunătăţeşte vederea, însă acest lucru trebuie certificate, după aceea am putea investi acolo. Am putea transforma aceste zone în surse de venit pentru bugetul local.

– Corbasca era renumită prin lăutarii ei, prin fanfarele şi formaţiile artistice care au activat aici. Mai ales satul Băcioiu răsuna de muzica alămurilor. Muzicanţii trăiau din talentul lor, nu era nuntă, botez, sărbătoare la care să nu fie prezenţi lăutarii din Corbasca şi Băcioiu. Care mai este situaţia acum?
– O să vă spun mai întâi că am accesat fonduri pentru modernizarea şi dotarea Căminului Cultural din Corbasca, primul nostru proiect, la care am refăcut toată documentaţia, l-am depus la firma de consultanţă, unde am şi semnat vreo 600 de pagini, după care, la scurt timp, am parafat şi contractul de finanţare de 185.000 de euro. Vrem ca prin activităţile organizate aici, să renaştem tradiţiile, folclorul nostru, să revenim la acele activităţi specifice satului: hora, balul, serbările, nunţile. Se ştie că localitatea noastră este un izvor de asemenea tradiţii, aici, pentru cine nu ştie, a luat fiinţă Ansamblul “Busuiocul”, din iniţiativa domnului Petre Vlase, care a făcut foarte multe lucruri frumoase în anii când a fost profesor, metodist, îndrumător cultural. Aici s-a mai derulat un proiect, pe Măsura 322, care a avut trei componente, una dintre ele fiind de achiziţionarea unor instrumente muzicale, iar cu sprijinul unei organizaţii neguvernamentale s-au organizat cursuri de învăţare a copiilor de romi să cânte la aceste instrumente, la fel ca părinţii lor. Sunt rezultate frumoase, speranţe că iniţiativele noastre vor da roade. Acum, majoritatea muzicanţilor au plecat în Occident, deoarece nu mai sunt căutaţi aici, acum, la discoteci, nunţi, petreceri, cântă…banda, CD-ul. Marele merit al acestui program a fost că am oferit oportunitatea unor copii de a-şi crea un viitor, au fost la festivaluri, cântă la căminul cultural, în acelaşi timp, i-am ţinut la şcoală, ceea ce este mare lucru.

Corbasca

Comuna este situata în partea de sud-est a judeţului, pe malul stâng al Siretului (lacul de acumulare Bereşti). Este traversată de şoseaua judeţeană DJ252C, care o leagă spre sud de Tătărăşti şi spre nord de Pânceşti. Are în componenţă satele Băcioiu, Corbasca, Marvila, Pogleţ, Rogoaza, Scărişoara şi Vâlcele. Conform recensamântului din 2011, populaţia era de 4.914 locuitori, în scadere faţă de recensamântul anterior. Majoritatea locuitorilor sunt români (59,34%), cu o minoritate de romi (32,58%). Satul Corbasca presupune ca nănaş pe un oarecare boier Corbanul, vieţuitor pe la anul 1750 care, având păduri întinse, a adus în părţile acestea tăietori de lemne recompensându-i cu câte un lot pentru construirea de case, formandu-se astfel aşezările din Corbasca. Satul Băcioiu, mai tânăr cu 100 de ani, îşi trage numele de la o „băciţă” care avea stâna pe locurile acestea. Rromii locuiau pe „dealul morii ” în imediata apropiere de Scărişoara de azi. Atraşi de caşul dulce de la stâna băciţei şi intrând ca ciobani, făcându-şi bordeie, au rămas în jurul stânei, astfel a luat fiinţă satul Băcioiu. Singurul obiectiv din comuna Corbasca inclus în lista monumentelor istorice din judeţul Bacău ca monument de interes local este biserica de lemn „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din satul Pogleţ, care datează din 1828.