Când vine vorba de atribuţiunile, prerogativele şi obligaţiile preşedintelui ţării, Constituţia, o spun şi specialiştii, dar şi practica de peste 30 de ani, este ambiguă pe alocuri, necesitând dezbateri şi decizii lămuritoare din partea „constituţionaliştilor”, mai vechi sau mai noi în breaslă.
Se ştie că preşedintele are, printre altele, nu insistăm acum, şi misiunea de reprezentare şi de înfăptuire a politicii externe a satatului, a ţării. Cum o face?. Sunt mecanisme, instituţii, principii, acţiuni practice, cu ar, de exemplu, vizitele externe, stabilite din timp, în funcţie de problemele curente, de strategii şi interese, iar mai nou, participări la întrunirile instituţiilor europene din care facem parte.
E o întreagă filosofie, credem noi, când, în practică este mai simplu: se urcă preşedintele, împreună cu soţia într-un avion, mic, cochet, luxos şi comandantul aeronavei primeşte azimutul: Japonia, Singapore, Brazilia, Chile, Africa sau Arabia. Pe unde n-a mai fost şi soţia preşedintelui ar fi vrut să meargă. Da, şi este ştiut, preşedintelui îi place să meargă singur, fără miniştri, fără consilieri, fără, doamne fereşte! presă. Singur, cu doamna Carmen.
În ce calitate cheltuieşte statul român atâţia bani cu soţia preşedintelui? La noi nu există instituţia Prima Doamnă. Dacă preşedintele are treabă în Brazilia, Honolulu, sau Kiribati, oficial şi economic este să burduşeşti avionul cu miniştri, specialişti pe domenii, personalităţi, ambasadori, oameni de ştiinţă, artişti etc., care să contribuie eficient la succesul vizitei, să justifice efortul şi intenţia. Şi în Constituţie nu scrie clar cui dă samă preşedintele, de ce şi cum a fost vizita, ce documemnte s-au semnat, câte contracte s-au încheiat, să ştie Parlametul, Guvernul, poporul că nu au dat banii degeaba.
Am citit şi am văzut cum se întâmplă pe la alţi preşedinţi, recte cel al Franţei: când a fost în China, avionul era plin de miniştri, oameni de afaceri, specialişti etc. La noi, ditamai avionul, cu doar doi pasageri. Sunt tare curios, vine preşedintele din Chile, din Brazilia, abia aştept să vină în faţa Parlamentului, să invite şi Guvernul, presa şi să ne spună ce şi cum prin Brazilia.
Exact aşa cum scrie pe siteul Preşedinţiei: o instituţie deschisă, democratică, eficientă, aproape de cetîţeni.
