27 decembrie 2024

Viruşi, virusuri sau amândouă?

Nici, nici…

De fapt, nu ne dorim să avem parte nici de unul, nici de altul, câtă vreme ştim că sunt vinovaţi/vinovate de disfuncţionalităţi atât în viaţa noastră de fiinţe vulnerabile la atacurile mediului extern, cât şi la nelipsitele auxiliare din domeniul informaticii. Medicii au de furcă ori de câte ori organismul uman este slăbit şi, respectiv, I.T.-iştii, când neatenţia noastră pune în pericol o informaţie stocată ori un serviciu.



…sau şi, şi

Ca să lămurim de la bun început lucrurile, precizăm că din anul 2005, când a apărut DOOM2, distribuirea este următoarea: „virus1 (program de calculator) s.m., pl. viruşi”, „virus2 (agent patogen) s.n., pl. virusuri/viruşi”.

O primă observaţie

Se poate remarca lesne că în cazul lui virus2 nu este suficientă determinarea morfologică „s.n.”, adică substantiv neutru (aplicabilă pentru un virus – două virusuri) şi se impunea încadrarea, alternativă, în celălalt gen: „s.m.”, adică substantiv masculin, pentru un virus – doi viruşi.

Încă una, dinspre secolul trecut

Din 1982 (când a apărut DOOM1) până în 2005 a existat o singură intrare în dicţionar: virus, pentru care erau valabile ambele forme de plural: în -uri şi în -i, pentru utilizarea atât în medicină, cât şi în I.T. În 2005, există, după cum s-a văzut, două intrări, ambele cu !: „! virus1”, „! virus2”, semn că avem o modificare faţă de DOOM1. S-a întâmplat acelaşi lucru ca la „vis”: din 2005, pluralul e „visuri” ca „aspiraţii”, dar „vise”, ca „imagini din timpul somnului”.

Ceva şi despre ştiinţă

DOOM2 mai produce o delimitare: alternativa „virusologie/virologie” din DOOM1 este despărţită în „! virologie” şi „! virusologie”, ceea ce ne face să credem că vor ajunge să desemneze domenii oarecum diferite. (DEX-ul spune că cei doi termeni sunt sinonimi.) Probabil „virologia” va rămâne pentru I.T., celuilalt revenindu-i medicina. Oricum, sunt destul de tineri în limba română, fiind consemnaţi în „Dicţionarul medical” din 1969.

Detalieri semantice

Cu sensul din medicină (atestat de operele lui Ion Heliade-Rădulescu), este „agent patogen, vizibil cu microscopul electronic, care are forme diferite şi care se reproduce numai în interiorul celulelor vii, provocând diverse boli infecţioase”. Sinonimul este „inframicrob”. În informatică, este „instrucţiune parazită introdusă într-un program care poate perturba grav funcţionarea calculatorului” (MDA, 2003). În DEX: „… celulelor vii şi provoacă diverse boli infecţioase”; circumstanţialul consecutiv „provocând”, din MDA, este mai potrivit în raport cu o propoziţie atributivă.

Avem leacuri

Nu ni le oferă DOOM-ul, ci DEX-ul: „ANTIVIRUS, antivirusuri şi antiviruşi”, pentru medicină („substanţă care împiedică dezvoltarea viruşilor”/virusurilor) şi „anti-viruşi”, pentru informatică („program care protejează stocurile de informaţii din calculator”).



spot_img
Ce condiții trebuie să îndeplinească articolul
- Advertisement -
spot_img