Câti ani aveti?… Frumoasa vârsta! Promitatoare! Sunteti la vârsta copilariei mici de tot. O sa va mai puteti bucura de viata foarte mult timp. Spun asta daca tinem seama de faptul ca Adam a trait, conform celor precizate de Biblie, 930 de ani. E drept ca de la Adam încoace speranta medie de viata a cam luat-o la vale. Vinovatul prim ar putea fi chiar Noe, cel care a trait, aflam tot din Biblie, doar 500 de ani. Se pare ca miticul nostru stramos cam tragea la masea, producând astfel ceva deranj in zestrea genetica pe care i-o daruise Adam… Umberto Eco realizeaza, in ,,Pliculetul Minervei” (Humanitas, Bucuresti, 2004, pag. 321-323) o statistica interesanta care ne spune ca, oricât de mult a alunecat speranta medie de viata pe toboganul inaugurat de Noe, tot avem motive sa nu fim prea ingrijorati de faptul ca unii dintre noi nu cocheteaza suficient cu viata. Nu-i totul sa traiesti mult, ci sa lasi niste urme pozitive…
Statistica vizeaza personalitati importante ale istoriei. Iata câteva exemple… Keats a trait 26 de ani, Lermontov, 27, Novalis, 29. Alexandru cel Mare a murit la 33 de ani, Mozart a trait 35 de ani. Rimbaud moare la 37 de ani, Leopardi si Emily Brontë, la 39. Caterina din Siena, Catul, Gozzano au murit la 33 de ani… Unii au fost considerati batrâni de tot atunci când li s-au tras clopotele: Kepler, Occam, Ariosto, Montaigne, Rabelais, Heine, Stendhal, Flaubert… Au murit pe când aveau 59 de ani… Umberto Eco – nu ratati! – a cuprins in statistica sa, cu explicatii interesante, alte zeci de personalitati… Suntem asediati cu statistici despre viata / moarte.
O statistica a comunitatii virtuale a românilor stabiliti in Germania (site, ,,Român in Germania”) ne comunica faptul ca, astazi, românii traiesc cu sapte ani mai putin decât germanii, cu opt ani mai putin decât francezii si spaniolii, cu 9 ani mai putin decât elvetienii si cu vreo 36 de zile mai putin decât bulgarii. Dintre toti cetatenii din U.E., românii au speranta de viata cea mai mica. Potrivit Wikipedia, speranta de viata la nastere era de: 33 de ani in paleoliticul superior; 20 de ani in neolitic; 18 ani in epoca bronzului; 20-30 de ani in Roma si Grecia antica, in Anglia medievala; 30-40 de ani, la inceputul secolului al XX-lea…
Pentru cei care considera subiectul macabru oferim un fragment din celebra scrisoare a lui Epicur catre Menoiceus (vezi Diogene Laertios, ,,Despre vietile si doctrinele filosofilor”, X, 124-129): ,,Obisnuieste-te sa crezi ca moartea nu are nicio legatura cu noi, caci orice bun si rau se afla in senzatie, iar moartea este privata de senzatie; de aceea, o justa intelegere a faptului ca moartea nu are nicio legatura cu noi face sa fie placuta ideea ca viata are un sfarsit (…) De aceea, nebun e omul care spune ca se teme de moarte, nu fiindca va suferi când moartea vine, ci din cauza ca sufera in asteptarea ei (…) De aceea, moartea, cel mai infricosator dintre rele, nu are nicio legatura cu noi, dat fiind faptul ca atât cât existam noi, moartea nu exista, iar când vine ea, noi nu mai existam. Ea nu are nicio legatura nici cu cel viu, nici cu cel mort, caci pentru cel viu nu exista inca, iar cel mort nu mai exista”. Sa tot mori. Nu-i asa ca v-ati mai relaxat un pic in compania inteleptului Epicur?…
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
