Vechi şi noi

De alaltăieri…

Mai în glumă, mai în serios, primul număr pe 1912 al revistei „Convorbiri ştiinţifice şi filozofice” face cunoscute „Profeţiile lui Edison” pentru anul respectiv, aşa cum au fost publicate de „Cosmopolitan Magazine”. Reproducem câteva pentru ineditul lor, dar şi pentru a ne pune la încercare imaginaţia: ce nume ar trebui să poarte invenţiile puse pe seama celebrului savant american?

UȘOR CA OȚELUL. „În fabricarea mobilelor, oţelul va lua locul lemnului. Mobilierul de oţel va fi de cinci ori mai ieftin decât cel de azi; mai mult: mobila viitorului va fi şi mai uşoară.”

COPILĂRIA DVD-ULUI. „Hârtia va dispărea. Cărţile vor avea foile de nichel. Aceste foi vor fi atât de subţiri, că un volum gros de 2,5 centimetri va conţine nu mai puţin de 4o de mii de pagini. Foile de nichel vor primi, ca şi hârtia, cerneală şi vor înlocui actualele volume murdare şi pline de microbi. Un asemenea volum nu va costa decât 6 lei.”

ȘTIINȚELE AGRICULTURII. „Vor fi construite minunate şi puternice maşini care, mişcate de electricitate, vor ara, vor plivi, vor semăna ele singure. Țăranul viitorului va fi chimist, botanist, economist; în sfârşit, va fi savant, iar în locul lui vor munci maşinile.”

…de ieri…

Dintr-o altă publicaţie, de acum 70 de ani, aflăm despre o descoperire uşor de identificat în arsenalul tehnologiilor secolului al XXI-lea. „O maşină de scris care repetă printr-un amplificator radiofonic numele fiecărei litere sau cifre de pe claviatură a fost inventată de un mecanic în vârstă de 59 de ani, George Cofferg. Invenţia, botezată tipovox, va fi de cel mai mare folos pentru orbii care învaţă să scrie la maşină. Principiul tipovox-ului poate fi aplicat şi maşinilor de calculat” („Ziarul ştiinţelor”, anul LXI, nr. 38/28 oct. 1947, p. 644). Invenţia trebuie apropiată de dictafon, cuvânt înregistrat în „Lexiconul tehnic român” (1957).

… şi de azi

CONCESIE. Tot dintr-un periodic, dar din zilele noastre, reproducem o secvenţă de exprimare orală pe nedrept amendată: „Au fost aduse în data de douăzeci şi doi noiembrie”. Dacă articolul ar fi apărut înainte de anul 2005, critica era valabilă, dar azi DOOM2 permite rostirea în ambele chipuri: „/douăzeci şi doi/ şi /douăzeci şi două/ noiembrie”. Un pic de dreptate există în acceptarea ambelor forme: câtă vreme nu spunem */douăzeci şi una/, ci /douăzeci şi unu/ noiembrie, se iveşte libertatea de a folosi femininul alături de masculin. Am reţinut însă exemplul din acea publicaţie ca pledoarie pentru prioritatea femininului în raport cu masculinul. De aceea ne-a apărut bizară forma numeralului din fraza aparţinând unei studente la medicină: „Ne deranjează videoclipul pentru că ponegreşte un spaţiu în care noi învăţăm */doisprezece/ ore din douăzeci şi patru” (TV, decembrie 2017). (În treacăt fie spus, este de toată lauda mărturisirea tinerei care îşi dedică jumătate din spaţiul unei zile pregătirii profesionale.)

OMONIMIE LITERALᾸ. Bărbatul, trimis de soţie la cumpărături: „Ia zece ouă. Vezi că scrie pe ele M”. Până la magazin, se întreabă ca un novice… responsabil: vor fi Mari, Mici ori Mijlocii?

PRIETENIE… LITERALᾸ. De ani de zile îl sun de Anul Nou pe filologul şi scriitorul Ion Popescu-Sireteanu pentru a-i ura cele cuvenite. Invariabil – dar sincer mereu –, universitarul ieşean stabilit de câţiva ani în Piteşti îşi încheie capitolul de urări cu sintagma „Cu aceeaşi prietenie”. Am găsit explicaţia: toate literele cuvântului PRIETENIE se regăsesc în numele său. Vă oferim şi un cod: I(3)ON(7) P(1)OPE(4)SCU-SI(8)R(2)E(6)T(5)E(9)ANU. Cuvântul din cuvinte…

Un an prietenos!