200+1. Vorbind despre prima gramatică tipărită a limbii române, „Elementa linguae dacoromanae sive valachicae”, de Samuil Micu şi Gheorghe Şincai (Viena, 1780; ediţia a II-a, Buda, 1805), „de la apariţia căreia se împlinesc două sute de ani”, Mioara Avram scria în urmă cu mai bine de trei decenii că evenimentul „nu trebuie să treacă nemarcat de Academie” (Probleme ale exprimării corecte, Bucureşti, Editura Academiei R.S.R., 1987, p. 112). Nu ştim dacă în anii ʼ80 s-a produs aniversarea bicentenarului preţioasei cărţi a iluminiştilor ardeleni, dar mă întreb: în 2022, au fost marcaţi cei 200 de ani de la apariţia „Gramaticii româneşti pentru îndreptarea tinerilor”, de Constantin Diaconovici-Loga (Buda, 1822)? Dacă nu, e bine şi în 2023, prevalându-ne de greşeala unor lucrări care au pus în circulaţie anul 1821 – cf. https://www.desteptarea.ro/despre-literele-buzoase-la-bicentenar/
ECOURI DECEMIANURISTE. • Copiii din lume i-au cerut Moşului „sănătate şi pace”. • Adrian Soare, către Mihaela Buculei, corespondenta RRA pentru judeţul Suceava: „Între capra de la munte şi căiuţii de la câmpie, ce alegi?” „La Festivalul Datinilor de Iarnă de la Vatra Dornei, cireaşa de pe tort au fost ca şi tradiţie (of! fără şi, draga noastră Mihaela!) urşii de la Comăneşti: vreo 40 de blănuri naturale, jucate şi de fete.” • La „Vorbeşte corect!”, o minunată ediţie cu Alina Sorescu, cântând colinde şi comentându-le cu fetiţele (nici un băiat?). Eu aş fi pus apostroful la versul eminescian „Se bucur copiii”, scris pe ecran, şi chiar le-aş fi explicat isteţelor, pe înţelesul lor, de ce. „Se bucurʼ copiii,/Copiii şi fetele,/De dragul Mariei/Îşi piaptănă pletele”, scrie poetul. • „Anul curând se-noieşte”, anunţă un post TV, iar altul notează pe 31 decembrie: „Mâine anul se-noieşte”. Cratima înlocuieşte doar vocala î, nu şi prima consoană n a prefixului din „se-nnoieşte”.
COINCIDENŢĂ BINEFĂCĂTOARE. Doctorul Dorin Sarafoleanu, invitatul lui Radu Tudor la „Punctul de întâlnire” (Antena 3), oferă celor cu adevărat interesaţi de binele colectiv o reţetă pentru a avea în vedere principiile unei reforme medicale eficiente. E vorba de patru termeni a căror denumire are aceeaşi iniţială: P şi a căror ordine este una singură. Aşadar, medicina trebuie să fie predictivă, preventivă, participativă şi personalizată.
CINE ARE DREPTATE? TVR 1, la Telejurnalul din 3 ianuarie, scrie pe burtieră că se pregătesc 15000 de sticle cu agheasmă, însă pe etichetele pe care voluntarii le aplică pe bidonaşe scrie AGHIAZMĂ MARE. DOOM-ul dă dreptate TVR-ului: cu e şi cu s, pentru că, adăugăm noi, derivatul este „a aghesmui”, nu „a aghismui”.
FEMINIZARE ORI NEUTRALIZARE. „S-au înregistrat ieri şi douăzeci şi una de grade, un record istoric”, ne anunţă în a treia zi din an televiziunea publică. Nu s-a schimbat statutul morfologic al cuvântului „grad”, care rămâne de genul neutru (un grad – două grade), numai că abia după 10 ianuarie putem considera că atenţia în lumea mass-mediei a revenit la normal.
