CORECT TOTUŞI. Primim de la cititori o adevărată capcană lingvistică dintr-un test: „Câte greșeli conține următorul enunț și care sunt acelea?
Banii pe care ți i-am împrumutat – îți mai amintești, sper – dă-i-i lui, că i-i tare greu să se descurce singur”.
Răspunsul pare el însuşi incorect: „Acest enunţ nu conţine nici o greşeală”. O grijă tot se naşte de aici: care să fie… posibilele greşeli? Nu e cazul să acuzăm formularea răspunsului: nici o se scrie despărţit pentru că avem combinaţia dintre un adverb (nici) şi un numeral (o).
ÎNNOIRI PENTRU CE? „Schimbarea a devenit scop în sine, iar manualele par a fi scrise pentru profesori, nu pentru elevi. La urma urmei, de ce învăţăm gramatica dacă nu pentru a scrie şi vorbi corect româneşte? La ce bun şuvoiul de «înnoiri», unele doar de suprafaţă şi de moft terminologic, altele de natură să complice absolut inutil ceea ce era simplu, limpede şi uşor de reţinut? Se modernizează astfel învăţământul românesc? Cui prodest? Toate limbile încearcă să-şi simplifice gramatica; noi o complicăm!” Opinia plină de năduf aparţine scriitorului şi gazetarului Mircea Radu Iacoban, care pare a fi unul dintre puţinii condeieri interesaţi de româna corectă. Tot lui îi aparţine următoarea constatare: „Zilele acestea, presa a propus o consultare publică apropo de mizeria unor postări pe net, cerând părerea cititorilor”. În continuare Mircea Radu Ioacoban reproduce un comentariu despre o mare sportivă română. „Respectivul text, poluat de cacofonii, repetiţii şi virgule plasate aiurea sau deloc, până una-alta, probează nivelul culturii generale a autorului.”
DE LA ARGHEZI CITIRE. Au fost mai multe prilejuri de a se discuta despre costumul naţional românesc şi în special despre cămaşa cu altiţă – ia. Radio-România Actualităţi s-a înscris, fireşte, în acest parcurs publicistic, dar după prezentarea subiectului nu s-a găsit în extraordinar de bogata fonotecă a Radiodifuziunii Române o melodie adecvată (nu neapărat un cântec popular – deşi i-ar fi stat cel mai bine! –, dar măcar o creaţie a muzicii uşoare româneşti), ci una în engleză. Cazul mi-a amintit de Tudor Arghezi, când a fost vizitat de redactorul-şef al revistei pentru sate. Acesta îi cerea o colaborare în tematica publicaţiei, însă ţinea între degete o ţigară Kent. „Da, dar matale văd că una vorbeşti, şi alta fumezi”, a observat poetul de la Mărţişor.
REŢETĂ COSMETIZANTĂ. „Ochii şi inima nu fac riduri”, şi-a amintit actorul Viorel Baltag când am deschis subiectul despre Centenarul Ion Ghelu-Destelnica.
ŞI INSPIRAŢIE! „În acest spaţiu au curs tone de transpiraţie pe terenul de joc şi butoaie de lacrimi de fericire în tribune”, a rostit Radu Ababei, directorul Direcţiei Judeţene de Sport şi Tineret Bacău, la inaugurarea Sălii Sporturilor „Narcisa Lecuşanu”.
ŞTIAU CEI VECHI DE INTERNET? „Alfabetul este originea tuturor cunoştinţelor omului şi a tuturor prostiilor sale”, constata Voltaire (1694-1778). Se potriveşte dureros de bine cu ceea ce se strânge în fiecare secundă, azi, pe reţelele de socializare.
