19 septembrie 2024

Văz și auz

VORBIRE ÎN AMVON ȘI PE SCENĂ. O „provocare colocvială” venită de la Gheorghe Geo Popa: „Limba română curată, chiar cu arhaisme, se mai vorbește în biserică, dar prea puțini oameni îi calcă pragul. De aceea o vorbioară – oare există cuvântul, domnule profesor Dănilă? – se cuvine spusă despre teatrul din cetate: dramaturgia înseamnă limba română acasă la ea”. Nu, nu există în MDA vorbioară (deși e format corect, ca lăcrimioară, de pildă), dar avem, ca forme populare, vorbușoară (atestat la I. L. Caragiale), vorbișoară, pentru vorbuliță. Vezi „testamentul” Văcăreștilor.

POETUL ORTOGRAF. Andrei Codrescu își pune un fericit motto unuia dintre poeme: „Acea «rama» cu diacritice e viermele pe care-l pune pescarul în cârlig”. Titlul spune totul: „Poezie nu se poate scrie”, ci, deducem, doar se rostește.



CUVINTELE DIN CUVÂNT. Jucându-se cu literele dintr-un nume de literat celebru, Constantin Mihăiloiu declară: răsucind cele nouă semne din cuvântul CALINESCU, a ajuns la un adevăr: E UN CLASIC. Probați!

ȘI, ȘI. Prezentând o carte la emisiunea literară a „Trinitas”-ului, Teodora Stanciu constată: „Mi-au plăcut coperțile – sau copertele, dar ambele forme sunt admise”. Are dreptate, inclusiv ca preferință a DOOM-ului pentru coperți.

RETENȚIA ÎN PUNCTUAȚIE. Serghei Coloșenco, profesor de română, rebusist și editor, își amintește cum a încheiat o lecție de gramatică. L-a chemat pe X la tablă și i-a cerut să scrie „Nu am” și apoi să pună virgula. „Aaa!”, răspundea spontan clasa, bucurându-l pe profesor că i-a reușit ora.

AȚI CREDE? 25,4 de mii de vizualizări a avut o pagină dedicată școlii în vreme de Covid, înfățișând tabla dintr-o sală de clasă, pe care scria: BINE A-ȚI VENIT! Abia Lucica C., care ne-a listat pozna de pe Facebook, a avut curajul (şi știința!) să scrie un comentariu corector: AȚI, nu A-ȚI!

O DEZARTICULARE… Spre Pensiunea „Balta albastră” se străbate cam tot centrul satului Letea Veche. La intrare, scrie clar (nu și corect): Comuna Letea Veche, județ Bacău (să fie o însușire acest „Bacău?”), iar la ieșire, la fel. Fiind un panou oficial, ca în toate localitățile din România, preferăm abrevierea „jud.”, pentru că noi descifrăm cum trebuie: „județul”.

…ȘI O SCURTARE. Nu e frumos ca postul public de radio (RRA) să ne îndemne de câteva luni bune, cam din oră în oră: „Spălați-vă mâinile minim 20 de secunde!” Dacă se poate înlocui cu „cel puțin”, acel minim este adverbul minimum!

DE VIAȚĂ. Citește pentru noi profesoara de limba și literatura română I.-R. G., la „Teleșcoala” de pe TVR 2: „Fii atent/atentă la normele de exprimare, de ortografie și de punctuație!” Și adaugă (de la ea): „Este o cerință vitală!” Electricianul trimite 300 de volți în rețea pentru ca noi să primim cei 220. Din mult, cât trebuie.

PERFECȚIONISTUL. Alex Lancuzov – aflăm de la Dan Creța – e născut de Ziua Pompierilor, adică e fecioară. Acum pricep de ce reporterul rutier de la RRA e perfecționist și în materie de exprimare orală.

GREU CU LATINA. În stația de autobuz Memorandului din Cluj-Napoca, s-a montat un aparat care, pentru 25 de genuflexiuni, dă gratuit un bilet de călătorie. Da, dar la RRA redactorul a smintit de vreo patru ori vocala a doua de la locul ei. Nici măcar DEX-ul nu dă ca variantă „genoflexiune”, pentru că avem un compus din genu- (lat. genus „genunchi”) și –flexiune „îndoire” (lat. fleo, flere, flexi, flectum).
Ioan Dănilă



spot_img
spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri

spot_img