Cântec, poezie şi rugăciune
Aşa numeşte părintele Eugen Goia poezia „Limba noastră” a lui Alexei Mateevici. Spre a fi convingător, îl citează pe Î.P.S. Antonie Plămădeală, cu acest îndemn: „N-ar trebui să existe români, de la copiii din clasa întâi până la bătrânii în cârje, care să nu o ştie pe de rost”. Iar povaţa preotului de la „Dacoromania” (nr. 94/2019, Alba Iulia) nu e departe de a ierarhului: „Cine uită ce înseamnă să te naşti român şi ce bucurie e să vorbeşti limba română, să citească această rugăciune a limbii noastre şi se va trezi plângând de bucurie că aceasta e limba lui”.
Singular-plural
O carte-eveniment, scrisă de Ana Blandiana („Variaţiuni pe o temă dată”, Bucureşti, Editura „Humanitas”, 2018) este terenul jocului lingvistic: „Mereu/am învăţat să fiu singură/pentru că întotdeauna/erau prea mulţi oameni/în jurul meu./Doar tu erai eu. Doar tu renunţai la plural,/la multiplul din noi”; „Acum însă, după decenii,/Când nu mai există deosebiri/Nici linii despărţitoare/Oricât de subţiri/Iar cuvântul suflet este defectiv de plural,/A spune te iubesc e o delimitare”.
Virgula relaxantă…
Citesc reclama la un produs farmaceutic destinat luptei împotriva unei „binefaceri” a civilizaţiei şi mă minunez că sunt totuşi vorbitori nerobiţi de prejudecata că înaintea lui şi nu se pune virgulă: „Conţine Rhodiola, o plantă care creşte rezistenţa la stres a organismului, şi magneziu marin, care reduce oboseala”. Primele două virgule închid o explicaţie, iar a treia are aceeaşi funcţie.
…şi articolul hotărât bine-venit
„340 sunt acum la Râmnicul Sărat, 32 la Satu Mare…”, ne anunţă Mihai Dulgheru (RRA, 12.08). Temperaturile ridicate nu au alterat obişnuinţele lingvistice, aşa că l-am auzit pe -l la primul toponim şi nu l-am auzit la al doilea.
Frică de… trotinetişti
Ar trebui să fie mai incisiv Alexandru Lancuzov (RRA), cu ai săi trotinetişti. După ce a propus această invenţie lexicală dictată de bunul-simţ al limbii, un şef de la Poliţia Rutieră şi după el un redactor s-au întors la „conducătorii de trotinete”. Bănuiesc logica lor: e nevoie de termenul tematic „conducători”, ca în cazul conducătorilor auto, ai atelajelor, ai ambarcaţiunilor etc., pe când „trotinetiştii” sunt cei ce nu au autonomie de deplasare, dată de bateriile electrice, sau chiar copiii.
Raiul participiilor
Emisiunea la care am auzit discuţia de mai sus (13.08) făcea cunoscute sancţiunile aplicate şoferilor „pentru vorbitul la telefon în timpul condusului”. A rămas neclară eventuala amendă pentru… neportul centurii de siguranţă (în locul participiului *nepurtatul).
Accent mobil
Radio-România Actualităţi organizează concurs pentru ocuparea posturilor de corespondenţi din câteva judeţe. Ne-a reţinut atenţia imperativul verbului „a se înscrie”, rostit de crainic cu accent pe e: „Înscriéţi-vă acum!” DOOM1,2 ne recomandă accentuarea lui i din interior. E drept că rostit fără pronume, nu poţi pronunţa altfel, dar prin alungirea cu reflexivul, se poate produce o alunecare a accentului pe următoarea silabă.
Nadia şi Simona
Primim de la cititori un mic text, cu titlul „O celebră actriţă a îngenuncheat în faţa Nadiei Comăneci”, cu precizarea că şi zâna de la Montreal ne învaţă scrierea corectă a verbului (îngenuncheat, nu *îngenunchiat). La gala decernării Globurilor de Aur (ediţia 2017), „actriţa americană Sarah Jessica Parker a surprins pe toată lumea cu o plecăciune în faţa Nadiei chiar pe covorul roşu: «O, Doamne! Nu cred că există o imagine mai reprezentativă a deceniului acela decât faptul că te-am văzut pe tine. În numele tuturor americanilor care nu au ocazia să spună asta: Mulţumesc!»”
