Vasile Lupu, primar al comunei Pârjol, un luptător care nu se dă uşor bătut

– Sunteţi un caz singular în Bacău. Aţi lipsit 20 de ani din ţară, din comună, nu aţi făcut politică înainte de 2016 şi, totuşi, aţi candidat pentru funcţia de primar în Pârjol.

– Sunt născut în satul Hemieni, acum 45 de ani, am copilărit şi am urmat şcoala tot acolo, însă la 24 de ani am plecat, ca mulţi tineri din comună, să lucrez în altă ţară. Printr-o conjunctură am ajuns la Sfântul Munte Athos, unde am lucrat aproape 20 de ani, în construcţii. A fost o perioadă foarte frumoasă, foarte bună pentru mine, însă m-am întors, fiind solicitat să candidez pentru funcţia de primar. Sunt căsătorit, am doi copii, băiatul are 22 de ani, iar fiica are 17 ani şi este elevă de liceu. Oamenii ştiau din ce familie provin, mă cunoşteau şi m-au ales. Am candidat din partea Partidului Naţional Liberal, până atunci nu am făcut parte din niciun partid. Am avut şapte contracandidaţi, am câştigat cu 76 de voturi mai mult decât următorul clasat.

– Care au fost argumentele candidatului Vasile Lupu, ce le-aţi promis oamenilor?

– Eu sunt o persoană căreia nu-i place să promită, vreau să realizez ceva înainte, mai ales că sunt la primul mandat. Lumea s-a cam săturat de promisiuni. Din întâlnirile cu alegătorii am constatat că sunt multe de făcut, foarte multe, am reţinut absolut toate propunerile şi sugestiile lor, ne-am propus pentru următorii patru ani câteva obiective importante, însă priorităţile s-au schimbat dramatic. Chiar înainte de alegeri, pe 2 iunie, în Pârjol au avut loc inundaţii foarte mari, fiind afectate cinci sate. Cea mai mare pagubă este podul de la Băseşti, rupt în totalitate, două sate au rămas izolate, locuitorii erau nevoiţi să înconjoare 20 de kilometri, deoarece nu mai puteau trece peste râul Tazlău. Imediat după alegeri, am trecut la construcţia unui pod provizoriu, din tuburi, însă peste trei zile a venit iar apa mare şi a luat tuburile, a trebuit să-l refacem. Ne-am mobilizat rapid şi pe 20 septembrie 2016 am depus personal un proiect la Ministerul Dezvoltării pentru construcţia unui nou pod. Pe 28 octombrie am mai depus un proiect pentru asfaltarea drumurilor din Pârjol şi Pustiana şi avem în lucru un alt proiect pentru asfaltarea unui alt tronson de drum, în acest fel vom avea aproape toate drumurile asfaltate. Ne-am propus, de asemenea, construcţia unei grădiniţe în Pârjol şi a unui cămin cultural în satul Pustiana, cel mai mare sat al comunei. Sunt, iată, şase proiecte în lucru, născute din necesitate. Însă nu ne oprim aici. Vrem să accesăm bani de la Uniunea Europeană, necesari asfaltării a altor 4,5 km de drum şi pentru alte proiecte, despre care vom avea ocazia să mai vorbim.

– Fosta administraţie, am consemnat prin 2015, avea intenţia de a moderniza un drum foarte important, Pârjol – Băhnăşeni, care ar urma să facă joncţiunea cu drumul Sarata-Solonţ, cu deschidere spre Moineşti. Ce s-a întâmplat cu acel proiect?

– Proiectul a fost finalizat, finanţare există, însă s-a reziliat contractul cu firma care a început investiţia şi am scos din nou lucrarea la licitaţie. În condiţiile în care nu vor interveni alte probleme, sunt toate premisele ca lucrarea să fie finalizată în acest an, care va conduce şi la un acces mai bun pe ruta Băhnăşeni- Pârjol – Bacău, cât şi pe ruta pe care aţi menţionat-o. Este multă muncă, alergătură, sunt multe bariere birocratice de depăşit, însă eu sunt un bun luptător şi nu mă dau bătut uşor, nu dau înapoi, indiferent de greutăţile întâmpinate. Eu am înţeles foarte bine ce am de făcut, n-am venit în Primărie pentru indemnizaţie şi să aştept iar alegerile. Asta le-am spus şi consilierilor, indiferent din ce partid fac parte. În timpul scurt care a trecut de la alegeri am învăţat că pentru fiecare proiect asumat trebuie să lupţi, să baţi la multe uşi, să ştii să-ţi susţii ideile.

– De la gând la fapte este un drum lung, o parte din proiecte nu devin eligibile, se cheltuie foarte mulţi bani cu studiile de fezabilitate, cu proiectele. Are primăria personal calificat în acest domeniu?

– Sunt oameni cu experienţă în primărie, însă avem şi o firmă din Iaşi, angajată pe achiziţii publice, care ia proiectul de la zero şi îl duce până la faza de finanţare. Adaug şi precizez, toate proiectele trec prin mâna mea, lucrez împreună cu specialiştii, tot eu le susţin, indiferent cât timp îmi ia, eu nu am program 8-16, dacă e nevoie, şi este, mă apucă seara, uneori noaptea pe teren, în primărie.

– Este o comună destul de mare, cu o reţea şcolară puternică, care sunt acum problemele din acest domeniu? Au apă curentă, grupuri sociale, încălzire?

– Este o problemă la Tărâţa, un sat al comunei, acolo a funcţionat o şcoală cu clasele I-VIII, însă a fost închisă, mai funcţionează doar grădiniţa, nu au mai fost elevi. La cererea părinţilor din Tărâţa şi Hemieni, trebuie să redeschidem şcoala, în anul şcolar viitor, măcar cu clasele V-VII, însă este necesară o investiţie mai mare, pentru reparaţii, grupuri sociale în şcoală şi încălzire centrală. Astfel mai descongestionăm şcoala din Pârjol, care aproape este sufocată. În acest moment comuna nu are reţea de apă şi nici canalizare. Sunt şanse, suntem prinşi în programul CRAB pentru anii viitori. Celelalte şcoli nu ridică probleme majore.

– Comuna Pârjol, cu ani în urmă, era vestită pentru mica industrie, aici se confecţionau coşuri din nuiele, era o făbricuţă de sticlă, o brutărie etc. Mai târziu au venit petroliştii pe toată valea. Care este sursa de existenţă a localnicilor. Din ce trăiesc?

– Au fost. Nu mai sunt, mai funcţionează doar câteva sonde. Este o zonă destul de săracă, nu sunt deocamdată alte posibilităţi. Avem, la Legea 416, peste 400 de dosare, care fac presiuni enorme asupra bugetului local. Suntem îngrijoraţi că peste 1000 de persoane au ales să plece în alte ţări, cei mai mulţi tineri, iar consecinţele sunt, în multe cazuri, dramatice. Ne gândim la multe, avem visuri, comuna are oameni destoinici, harnici, mulţi sunt calificaţi, însă în afară de comerţ, agricultură şi câteva ateliere, altceva nu există. Dar ştiţi care este problema şi v-o spune un om intrat de curând în politică, în administraţie, se promit multe şi se face foarte puţin. Asta-i boala noastră, mai bine spui clar: asta se poate, asta nu se poate, eu aşa am învăţat, eu aşa am lucrat ani buni, cu oameni de cuvânt. Discutăm, vorbim, promitem, însă oamenii din sat nu mă întreabă câte ore am vorbit cu un parlamentar, cu un ministru, cu şeful de la partid, la câte uşi am bătut, mă întreabă ce am făcut, nu-i interesează de ce nu am făcut. Dacă nu eşti capabil, să vină altul. Aşa se discută aici, jos, aşa ar trebui şi la alte niveluri.

Pârjol
Comuna se află în nordul județului, pe malurile Tazlăului Mare, care împarte Pîrjolul în două. Are în componenţă satele Băhnășeni, Bărnești, Băsăști, Câmpeni, Hăineala, Hemieni, Pârjol (reședința), Pustiana și Tărâţa. Este o zonă de exploatare petroliferă și forestieră, străbătută de șoseaua județeană DJ156A, care o leagă spre sud de Ardeoani și spre nord de Balcani și mai departe spre Tazlău şi Roznov, judeţul Neamţ. Singurul obiectiv din comuna Pârjol inclus în lista monumentelor istorice din judeţul Bacău ca monument de interes local este școala din satul Pustiana, clădire construită în 1910 și clasificată ca monunent de arhitectură.