Municipiul Bacău s-a aflat între localitățile alese de Varujan V. Pambuccian, cunoscut politician român de etnie armeană, de profesie matematician și informatician, pentru un veritabil turneu organizat de Uniunea Armenilor din România (UAR), în care vorbește pe tema „Sinergii tehnologice”. Primul oraș a fost Roman, iar turneul se va încheia în această săptămână la București. În Bacău, Varujan Pambuccian a vorbit în fața unui numeros public care a umplut până la refuz sala de conferințe a Centrului de Cultură „George Apostu”, unde conferința a fost organizată cu sprijinul Sucursalei județene a UAR. Conferențiarul este doctor în matematică al Facultății de Matematică și Informatică a Universității București și asistent universitar la aceeași facultate, dar și deputat din 1996 în Grupul parlamentar al minorităților naționale, Presedinte al Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicații din Camera Deputaților și candidat pentru un nou mandat de deputat.
„Sinergie” înseamnă coordonarea mai multor acțiuni în vederea obținerii unui rezultat comun cu economie de mijloace. Iar Varujan Pambuccian a ales să vorbească în acest turneu despre o poveste a tehnologiilor care schimbă lumea și despre ce putem face noi, oamenii, pentru a ne schimba și noi în bine. Cele șase tehnologii majore explicate au fost Robotica industrială, Biologia sintetică, Științele creierului, Fabricația aditivă, Inteligența artificială și Agricultura 4.0 (Agricultura 1.0 este considerată activitatea specifică lumii de acum 12.000 de ani).
Vizavi de aceste domenii, Varujan Pambuccian a vorbit și despre proiectele de interes general pe care le-a propus legislativului și pe care le-a realizat, dar și despre proiectele pe care le va propune în continuare.
Vorbind despre tehnologiile și metodele avansate în agricultură, s-a prezentat o scurtă analiză a situației curente în sectorul agroalimentar și s-au formulat o serie de soluții. O parte dintre acestea sunt vizate și în programul de deputat pentru legislatura 2024-2028, după ce până acum a inițiat și a dus până la capăt, de exemplu, „Legea privind stimularea horticulturii în medii controlate si a horticulturii urbane”. Vorbitorul a dat câteva exemple interesante în care s-ar putea face agricultura viitorului, în condițiile climatice în schimbare și sub pericolul major al deșertificării unor zone extinse ale țării.
Varujan Pambuccian a inițiat și înființarea Comisiei pentru Știință și Tehnologie, ca o comisie permanentă în ambele camere ale Parlamentului, un prim pas esențial pentru sprijinul legislativ al domeniului ȘTIM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică) în România – o abordare similară celei adoptate acum 20 de ani în sprijinul industriei IT&C. „România – susține Varujan Pambuccian – se confruntă cu un deficit sever de specialiști în domenii științifice și tehnice, care afectează sectoarele economice vitale și limitează creșterea economică a țării. De aceea, programul pe care îl propun prioritizează finanțarea infrastructurii și a educației în domeniul ȘTIM la toate nivelurile. Acest demers va permite tinerilor să dobândească competențe de viitor, precum gândirea critică, soluționarea problemelor și abilități tehnice avansate. Astfel, vom contribui la reducerea exodului de specialiști și la consolidarea economiei naționale.
Susțin implicarea continuă a companiilor, a Guvernului și a societății civile în sprijinirea inițiativelor din sfera ȘTIM, pentru a crea o generație de profesioniști inovatori și dedicați îmbunătățirii calității vieții pentru întreaga societate”.
La fel de interesantă este problematica așa-numitei „Inteligența artificială” și a roboticii industriale, care au pornit a patra revoluție industrială în lume. România are o tradiție de 50 de ani în domeniul IT și un număr mare de specialiști și informaticieni. „În anul 2016 – spune Varujan Pambuccian – am propus pentru prima dată o tranziție organică de la IT la IA, dar industria IT (care ajunsese deja să fie dominată de lohn) nu s-a arătat interesată. Acum tranziția este urgentă, dacă vrem să menținem o parte a forței de muncă pe care o avem activă într-un domeniu apropiat IT-ului. Pentru industria de IA am în vedere un program similar celui implementat cu succes pentru susținerea industriei IT în perioada 2000-2016. Pentru restul domeniilor programul meu este centrat pe educație de la gimnaziu până la educația continuă”.
Conferința s-a încheiat cu un dialog între conferențiar și participanții care i-au pus întrebări sau care au exprimat propriile lor opinii vizavi de cele discutate.