Pare vitrega soarta textului lui Andrei Muresanu, mergand de la necunoastere la improvizatie orala si de la transcriere aproximativa la negarea dusa pana la propunerea de a fi inlocuit. Pana se vor lamuri lucrurile cu privire la statutul Imnului (noi, cel putin, credem ca este inca cel mai potrivit text pentru psihologia poporului roman), ne-am aratat interesati de felul cum este reprodus in manualele de limba si literatura romana, in special in raport cu punctuatia.
1. Titlul
Andrei Muresanu si-a numit poezia, in anii ’40 ai secolului XIX, „Un rasunet“, ca ecou la „Desteptarea Romaniei“ („Catra romani“) a lui Vasile Alecsandri. Instabilitatea unui titlu de referinta nu scuza variantele sub care apare textul in cartile scolare de azi: de la „Imnul de stat al Romaniei“ (M1 = manual1), la „Desteapta-te, romane“ (M2) sau „Imnul national al Romaniei. Desteapta-te, romane“ (M3). Surprinde nu atat inconsecventa numirii unui text cu caracter oficial, cat absenta virgulei (in M4) inaintea vocativului sau a semnului exclamarii din final (M3), impus de imperativul „Desteapta-(te)!“ Nici tipul de litera nu este constant: folosirea doar a majusculelor (M2) creeaza confuzie mai ales cu privire la (orto)grafia celui de-al treilea cuvant, unii fiind tentati sa-l transcrie cu litera mare, probabil pentru a sublinia solemnitatea contextului si a evidentia valoarea de plural a singularului „romane“, cu reflex direct din numele tarii.
2. Variante cantitative
Sunt reproduse mai rar cele unsprezece strofe ale Imnului (M3) si de regula doar cele patru (1, 2, 4, 11), ba chiar trei (1, 2, 11, in M4; 1, 2, 4, in M5), in manualele pentru ciclul primar. Marcarea omiterii celorlalte strofe, prin randuri de puncte, se face numai in cartile de citire pentru clasele I-IV, in general, ceea ce ar duce la concluzia ca textul lui Andrei Muresanu contine patru sau chiar trei strofe. Dispunerea in zigzag (M1) are, probabil, un obiectiv mnemotehnic.
3. Numirea autorului/ autorilor
Andrei Muresanu, autorul textului, si Anton Pann, creatorul muzicii, nu sunt considerati importanti, fiind ori omisi, ori numiti preferential (M3, M4, M5). Lipsa totala a acestor informatii poate crea impresia ca avem in fata un text folcloric.
4. Versul titular
Urmand tehnica numirii poeziilor populare, primele trei cuvinte sunt o varianta de titlu pentru poezia „Un rasunet“. Uneori insa absenta virgulei din titlu se repeta in primul vers si chiar se dubleaza: „Desteapta-te romane, din somnul cel de moarte“. (La finalul versului, se impune virgula, pentru a anunta atributiva explicativa din randul al doilea: „in care te-adancira…“)
Ar trebui vazut manuscrisul lui Andrei Muresanu, dar e greu de crezut ca ucenicul dascalului Danila Dobos, din Bistrita, cu care a deprins buchiile cartii pana in 1825, nu l-a invatat sa respecte regulile scrisului.
Legenda: Limba si literatura romana pentru clasele: a XII-a, Ed. „Art“, 2009 (M1), a X-a, Ed. „Corint“, 2005 (M2), a X-a, Ed. „Rosetti“, 2004 (M3); „Limba romana“ pentru clasa a III-a (elevi cu deficiente auditive), E.D.P.-R.A., 1997 (M4); „Citire“, clasa a III-a, E.D.P.-R.A., 1994 (M5).
Ioan Danila
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
