Încă un centenar
De data aceasta a fost semnalat de o candidată la examenul de absolvire a Programului de studii de conversie profesională Pedagogia învățământului primar și preșcolar din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău. Împrumutând ceva din stilul jurnalistic, Andreea Zaharia a cerut îngăduinţa comisiei ca prezentarea subiectului lucrării de absolvire să fie dedicată abatelui francez Jean-Pierre Rousselot (14 oct. 1846 – 16 dec. 1924, Paris), de la a cărui trecere în eternitate s-au scurs o sută de ani. Acesta a fundamentat, la sfârşitul secolului al XIX-lea, fonetica experimentală sau instrumentală, consolidând perimetrul lingvisticii, delimitat de cel al filologiei, prea general. (Iosif Popovici îi va închina în 1926 cartea „Abatele Rousselot, creatorul foneticii experimentale”, cel ce a realizat, încă din 1891, primele înregistrări ale vocii umane.) În România, cercetări de acest fel aparţin lui Al. Rosetti şi Emanuel Vasiliu. Rezultatele sunt de mare folos în munca logopezilor.
Tot despre fonetică
O colegă de la acelaşi program de studii a adus suficiente argumente pentru a convinge comisia că în procesul de însuşire a limbii române (şi a oricărei limbi romanice, în cazul nostru) este nevoie de aplicarea metodei fonetice, analitico-sintetice. Andreea Pucicovici a subliniat că metoda globală este valabilă pentru limbile etimologice de tipul englezei şi francezei, unde important este cuvântul în ansamblu, pe când pentru limba română unitatea de măsură este sunetul.
„Ciangăii” din judeţul Braşov
Titlul unui studiu publicat de Aurel A. Mureșianu în 1937, De când locuiesc ciangăii în Săcele, explică în esenţă prezenţa şi specificul acestei comunităţi în cele şapte sate („să[tu]cele”) care compun actualul municipiu. Despre limba română de acolo şi despre implicațiile didactice în ciclul primar a comunicat Teodora Burz, învăţătoare la Şcoala Gimnazială Nr. 5 Săcele şi aboslventă a aceluiaşi program de studii de la Bacău.
Trei detalii importante
La acest examen de absolvire s-a verificat şi volumul de cunoştinţe şi deprinderi necesare unui viitor educator-învăţător. Candidaţii au citit logic şi expresiv textul din bilet dat spre analiză gramaticală, au alcătuit un proiect de lecţie sau de activitate-lecţie şi au oferit răspunsuri din toate nivelurile limbii, împreună cu cele din literatura pentru copii. S-a început cu un subiect de fonetică precum acesta, care cerea stabilirea corespondenţei literă-sunet în cuvintele ochelari şi papuci. Despărţind în silabe, vom avea trei unităţi (o-che-lari), respectiv două (pa-puci). Vocalele care dau numărul silabelor sunt o, e şi a; a şi u. h din grupul che este totdeauna literă ajutătoare, iar i din -puci este la fel. Deci vom avea 8 litere, 3 silabe, 7 sunete, respectiv 6 litere, 2 silabe, 5 sunete. De folos sunt cele patru valori ale lui i: 1. LUNG (din); 2. SCURT (ploi; în diftongi şi triftongi); 3. ULTRASCURT (pomi; în finalul cuvântului ochelari); 4. ZERO/LITERĂ AJUTĂTOARE (i din papuci).
Ioan Dănilă
