Ma bucur nespus (inca ma mai bucur!) când aflu ca cetateni obisnuiti si mai ales tineri au curajul sa inceapa o afacere acum, iar nu mai târziu, când vor veni vremuri bune, când va exista stabilitate sau când bancile vor reduce (si la noi) dobânzile. Vremuri pe care le asteptam de peste doua decenii.
Exista, asadar, oameni tineri, care stiu sa citeasca un ghid de finantare si care au tenacitatea de a scrie proiecte. Ei obtin bani ca sa deschida nu firme de consultanta cu un angajat (care are acces la informatii, ceea ce, uneori, e singurul sau merit), ci ateliere care au 10-20 de salariati si care produc ceva concret, pentru care exista consumatori.
M-am bucurat si când am constatat ca noul guvern contine câtiva oameni tineri, cu expertiza sau doar cu studii, desi am constatat apoi ca unii nu-si pot tine in frâu vanitatea si, incercând sa demonstreze ca sunt instruiti, reusesc contrariul. E vorba de ministrul delegat pentru IMM care, exprimându-se cu privire la media de vârsta a noilor numiti, marturisea: “Profesorul meu de româna mi-a spus ca «valoarea nu asteapta numarul anilor»”.
De fapt, nu profesorul de româna “a edidat” propozitia, ci Corneille, in “Cidul”, prin vocea lui Don Rodrigue, care clama „Je suis jeune, il est vrai; mais aux âmes bien nées, la valeur n’attend point le nombre des années.”
Stiu asta, fireste, de la profesorul meu de literatura. In fine, uitând aceasta mica dezamagire, cred ca e bine sa avem incredere in tineri, mai ales in cei care prin propriile forte, prin propriile decizii, alegând noptile petrecute in fata proiectelor in locul noptilor nedormite la “pub”, construiesc ceva in tara asta. M-am simtit mai linistita, mai optimista cu privire la viitorul românilor atunci când am descoperit ca, pe lânga cei care apreciaza totul in functie de numarul iubitelor, al conturilor sau automobilelor, exista si adulti tineri (nu i-as numi doar tineri) care gândesc, cauta si gasesc ce sa lucreze.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
