În plină campanie electorală, un subiect pare să fie evitat cu pricepere de către politicienii noștri: războiul și riscurile pe care le implică acesta pentru România. Deși este evident că probleme precum transferul bateriilor Patriot către Ucraina ar trebui să fie abordate, niciun lider nu își asumă această discuție, fie din frică, fie din comoditate.
Deși, în cazul în care le vom da Ucrainei, vom rămâne și fără banii dați pe ele și fără protecție, politicienii nu își asumă riscul de a vorbi pe această temă. Problema este delicată pentru că războiul devine inevitabil.
Deja suntem într-un război mondial fără să ne dăm seama, la care participăm doar din umbră; va veni, însă vremea în care ostilitățile se vor întinde în toată lumea și nu e nicio șansă să ne ocolească.
Războiul va veni. Va veni în aplauzele idioților care cer mai multe arme și mai multe bombe. În rânjetele celor care fac, acum, mișto de victime. Va veni cu aprobarea tacită a imbecililor care cred că soluția la orice este să le pui genunchiul pe grumaz celor care au o altă părere. Și când va veni, nu va mai conta că unii l-au propovăduit și l-au grăbit iar alții ar fi vrut să-l evite.
Este evident că există o parte a omenirii care înghite propaganda ca pe adevăr absolut. Mulți cred că Occidentul va învinge, dar realitatea este că războiul nu ține cont de astfel de percepții. Ba chiar, analiștii vestici încep să recunoască dificultățile crescânde cu care se confruntă Ucraina, în timp ce noi, ca brazii, continuăm să ne hrănim cu iluzii și povești fanteziste.
Este absolut înspăimântător să observăm cum mulți așa-numiți formatori de opinie continuă să propage ideea că Rusia este o forță în declin, că nu mai deține resursele militare sau tehnologice necesare pentru a duce un război de anvergură și că tot ce trebuie să facem este să așteptăm ca această țară să se prăbușească sub greutatea propriei incompetențe.
Dar realitatea de pe front arată exact opusul. Rusia a demonstrat că deține o capacitate militară considerabilă, cu tehnologie modernă și cu trupe bine pregătite. Este o eroare gravă să subestimăm această putere, iar ignorarea acestui fapt poate avea consecințe grave.
Am analizat mereu conflictul din Ucraina din prisma interesului și a impactului asupra României. Cu toate acestea, liderii noștri au demonstrat că nu le pasă prea mult de binele național sau de viitorul țării. Nu am nicio speranță că cineva va veni și va recunoaște că alimentarea acestui conflict nu aduce nimic bun, ci dimpotrivă, ne transformă în ținte.
Este evident că ne aflăm într-o situație în care este prea târziu pentru a mai schimba cursul evenimentelor. Occidentul și-a supraestimat puterile și s-a angajat într-un conflict cu Rusia fără a lua în considerare cu adevărat toate consecințele și resursele necesare. Această implicare într-un război pe care nu îl poate câștiga devine tot mai evidentă pe măsură ce timpul trece. Mai mult decât atât, prin desemnarea acestui conflict drept unul existential, presiunea asupra Occidentului crește, iar un eventual eșec devine de neacceptat.
Rusia, pe de altă parte, răspunde cu aceeași măsură, crescând amenințările și intensificându-și pregătirile militare. Această escaladare a tensiunilor nu face decât să agraveze situația deja fragilă în care ne aflăm. Este clar că politica de escaladare a conflictului nu aduce niciun beneficiu și nu rezolvă nicio problemă.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.