Coronavirusul a dat peste cap economia şi aşa fragilă a României, a permis încălcarea drepturilor cetăţenilor. În numele său s-a modificat codul penal şi nu provizoriu. În numele său, încercările eşuate de control asupra populaţiei de până acum, vor fi de astă dată încununate de succes. În numele acestui coronavirus a ieşit armata pe străzi, ni s-a interzis dreptul de a ieşi din case, de a ne manifesta confesiunea, reuniunile familiale s.a.m.d.. Şi aceasta e doar începutul pentru că, nu-i aşa, am avut epidemii de rujeolă, de gripă porcină, aviară etc. Şi ameninţări de acest tip se mai pot ivi în viitor. Iar cei de la putere, indiferent cine vor fi aceştia, vor putea invoca actualul precedent. Ciudat mi se pare că în România nu se mai moare de altceva decât de coronavirus. De asemenea, mi se pare ciudat că oficial nu se prezintă şi statisticile anilor trecuţi pentru a avea un termen de comparaţie asupra gravităţii stării actuale de morbiditate. Ministrul sănătăţii declara în data de 28 martie că; „…vârful pandemiei de coronavirus din România este așteptat în partea a doua a lunii aprilie, atunci când se estimează că numărul românilor infectați va ajunge la 10 mii de persoane.”
E mult ori e puţin? Am căutat date oficiale ale anilor trecuţi şi surpriză! Pe site-ul Institutului Național de Sănătate Publică se găsesc studii pe fiecare an, privind gradul de înbolnăviri, infectări, etc. a cetăţenilor din România. Ultimul studiu publicat fiind “Analiza evoluției bolilor transmisibile aflate în supraveghere Raport pentru anul 2018” unde găsim la fila 51 din raport următoarele informaţii; “…din cele 23.727 cazuri de afecțiuni clinice, compatibile cu gripa raportate, un procent de 41.1% s-au internat (9.747 cazuri), cele mai multe cazuri care au necesitat internarea au fost persoanele cu vârstă > 65 de ani. La fila 50 din raport ni se spune că; “Cele mai multe cazuri de ILI –( cazuri clinice compatibile cu gripa + infecții respiratorii acute au fost), la grupa de vârstă 15 – 49 ani (34.6%), urmată de grupa de vârstă 5 – 14 ani (18.2%). Aşa cum ştiam din experienţa comună şi experienţa părinţilor, virusul gripal atacă fără deosebire copii şi adulţii fie ei mai tineri ori mai vârstnici. Condiţia e să fii expus. La grădiniţe, şcoală, muncă, etc. Ori noul virus are o particularitate care îl face unic. Atacă selectiv, adică persoanele vârstnice sau care au si alte afectiuni, cu preponderenţă. Deşi acestea sunt cel mai puţin expuse în comunitate. Tot ca o ciudăţenie a modului în care se face comunicarea e şi aceea că nu ni se oferă spre comparaţie datele privind mortalitatea anilor precedenţi.
La data redactării prezentului material erau circa 70 de persoane decedate pe toată perioada, de la declararea stării de urgenţă. Persoane, suferind de diverse boli asociate acum şi cu infecţia de coronavirus. E mult, e puțin?
Conform publicaţiei Evenimente demografice a Institutului Naţional de Statistică la fila nr.14 – 15 găsim informaţii după care, numărul decedaţilor înregistraţi în România a fost în mediul urban 125.738, in rural 137.725; total pe an- 263.463 persoane. În medie, 721 morţi pe zi. Oare media deceselor acestei perioade de criză e mai mare sau mai mică decât cea de anul trecut sau decat aceasta din 2018? Înainte de a isteriza întreaga naţiune de la aceste date, trebuie să pornim cu analiza. Tot conform studiului INS; “În anul 2018, repartizarea persoanelor decedate după luna decesului relevă faptul că punctul de maxim al curbei de sezonalitate s-a înregistrat în luna martie (25.514 decese),..” şi “…s-a menţinut ordinea principalelor cauze de deces înregistrate în anii anteriori: primul loc a fost ocupat de bolile aparatului circulator (56,7%,..), urmate de tumori (19,6%) şi în ordine descrescătoare, de bolile aparatului respirator (6,5%), bolile aparatului digestiv (5,9%), leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor externe (3,8%), iar alte boli au reprezentat cauzele de deces pentru 7,5% dintre persoanele decedate.” Aceste date dar şi altele pot fi accesate pe siteul oficial al INS.
Închei citându-l pe Preşedintele Donald Trump care s-a pronunţat ferm împotriva impunerii restricţiilor privind deplasările din cauza coronavirusului, argumentând că „soluţia nu poate fi mai gravă decât problema” şi că „Statele Unite nu au fost construite pentru a fi închise”. Dar România…..?
Jr. Adrian M. Ionescu
