20 decembrie 2024

Unifică legile, dar „produce haos”. Ce rezolvă Codul Administrativ

Actul normativ a fost aprobat de Senat în iunie, iar luni, 9 iulie, deputații au dat votul final. Codul Administrativ, primul după 1990, unifică 21 de legi și aduce schimbări interesante: vom avea primari cu afaceri derulate legal (pe față!) și pensii speciale, funcționari buni de plată și prefecți cu carnet de partid.

Sunt 12 ani de când funcțiile de prefect și subprefect au fost depolitizate în vederea integrării în Uniunea Europeană. Aparent. În realitate, împărțirea acestor funcții era negociată în cadrul coalițiilor aflate la guvernare, iar ocupanții, nominalizați și susținuți de partide.



De altfel, prefectul reprezintă Guvernul României în teritoriu, guvern care este rezultatul alegerilor, este format din oameni politici și pune în aplicare un program politic. Au existat parlamentari și chiar prefecți care au spus, după 2006, că e o fățărnicie să susții că aceste funcții sunt apolitice. Codul Administrativ „va clarifica lucrurile” și va pune în acord teoria cu practica, spun unii politicieni. Ba nu, „va politiza totul” și „va produce un haos”, susțin alții.

Actul normativ reglementează modul de funcționare a ministerelor, prefecturilor, consiliilor județene și locale, stabilește criteriile folosite în evaluarea funcționarilor, mărește indemnizațiile aleșilor și le acordă drepturi în plus.

Un prefect decorativ?

„Partea bună e reunește 21 de legi, din care 18 modificate și 3 abrogate. În final, toate vor fi abrogate. De remarcat este faptul că acest cod va elimina ipocrizia legată de numirea prefecților. În al doilea rând, prevede că validarea consilierilor locali și județeni se va face de către instanța de judecată”, arată Constantin Avram, deputat ALDE, membru în Comisia pentru administrație publică a Camerei Deputaților.

Ce nu rezolvă Codul Administrativ? „În procedura de numire a directorilor de deconcentrate, prefectul nu are niciun rol. Eu nu am văzut să fie prevăzut avizul prefectului la numirea sau demiterea managerilor, deși alt articol stabilește că prefectul are rol constituțional de conducere a serviciilor deconcentrate. E o ruptură în logică. Cum va conduce dacă nu va avea niciun rol? Trebuia precizat că vor fi numiți de minister, cu avizul prefectului”, susține Constantin Avram.

Mare atenție la primari!

Cele mai criticate sunt prevederile care vizează acordarea de pensii speciale primarilor, care nefiind angajați în timpul mandatului nu beneficiază de vechime în muncă, dreptul de a derula afaceri prin PFA sau întreprinderi individuale, acordarea de impunitate în luarea unor decizii, responsabilitatea urmând să fie, preponderent, a aparatului tehnic și majorarea indemnizației consilierilor cu cinci procente.

„Am văzut că sunt discuții, dar părerile sunt împărțite. În opinia mea, e momentul să ne aplecăm cu mai multă atenție asupra muncii primarilor și a responsabilităților pe care le au. Poate despre cuantum am mai putea discuta, nu știu exact ce prevede Codul Administrativ, are câteva sute de pagini, dar având în vedere că primarul este ales prin vot uninominal direct, ar trebui să fim atenți cu privire la munca lui”, declara, luni, deputatul Constantin Avram.

„Ne va costa 115 milioane de euro”

Lucian Stanciu-Viziteu, deputat USR, afirmă că proiectul nu oferă niciun avantaj cetățenilor și că partidul său nu-l susține. „Așa cum ne-au obișnuit cei din majoritatea parlamentară, noile reglementări distrug 15 ani de reforme și performanță în administrația publică. Se dorește slăbirea regimului incompatibilităților, relaxarea criteriilor de integritate, diminuarea răspunderii decidenților politici și, cel mai grav, politizarea excesivă a funcțiilor publice. Mai mult, tot acest haos administrativ va vulnerabiliza rolul funcției publice, elementul de bază al unei administrații profesioniste”, declară Lucian Stanciu-Viziteu.

Parlamentarul susține că un cod administrativ „pentru români” trebuie să vorbească despre introducerea de instrumente suport pentru un management bazat pe performanță, nu despre pensii speciale.

„Acest cod ne va costa 115 milioane de euro pe an, sumă reprezentată numai de pensiile speciale pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene, afirmă Stanciu-Viziteu. Suntem la jumătatea sesiunii extraordinare și PSD-ALDE nu au adus în discuție niciun proiect pentru români. Pentru ei Parlamentul este doar o afacere.”

Plenul Camerei Deputaților a adoptat luni proiectul Codului Administrativ, cu 175 de voturi „pentru”, 33 „împotrivă” și 15 abțineri.



spot_img
Ce condiții trebuie să îndeplinească articolul
- Advertisement -
spot_img