Edificat în 1932, sub denumirea „Giovanni Berta”, stadionul „Artemio Franchi” din Florența a fost considerat o bună perioadă cea mai modernă arenă europeană. Astăzi, bijuteria raționalistă a lui Pier Luigi Nervi simte din plin apăsarea unei existențe cvasi-centenare. Nu e altceva decât un stadion vetust, din care cad, la propriu, bucăți de piatră. Una l-a nimerit chiar pe patronul Fiorentinei, Rocco Commisso.
„Lăsați-mă să dau jos acest stadion și să fac altul în loc. «Franchi» nu este Colosseumul. Nu vreau să dărâm Ponte Vecchio, ci o construcție care nu ar trebui să existe într-o țară normală în secolul 21”, a declarat Commisso, care bate acum la poarta Ministerului Bunurilor Culturale. Greu de crezut că se va mișca ceva. Birocrația din Italia este precum cea din România.
Dovadă ca, pusă pe tapet de aproape două decenii, problema unui nou stadion florentin nu s-a mișcat altfel decât cu degetul pe hartă: în zona aeroportului, mai bine la Mercafir, sau nu, rămânem în viale Manfredo Fanti, adică ne mutăm la Campi Bisenzio…
Stadionul „Municipal” din Bacău nu are gloria celui din Florența, dar îi împărtășește oarecum soarta. Poate și pentru faptul că, spre deosebire de „Artemio Franchi”, „Municipalul” nostru chiar aduce cu Colosseumul; e o ruină. Ca și la Florența, la Bacău în ultimul deceniu s-au făcut mai multe stadioane și niciunul. Îl renovăm și-l consolidăm, ba nu, îl dăm jos și facem altul, da, dar nu tot aici, ci pe locul gropii de la Polivalentă sau în Letea sau…
Pentru că scriu aceste rânduri înaintea alegerilor locale, iar dumneavoastra le veți citi după, îmi pun speranțele că măcar în următorul mandat administrația băcăuană va rezolva problema stadionului. Dar nu într-un fel sau în altul, ci în cea mai bună variantă. Pentru că un stadion îl faci pentru aproape o sută de ani. Și, la drept vorbind, nu-l faci doar pentru fotbal. V-o spune un om bolnav după fotbal.
Și un om care știe cât de mult regretă florentinii că pista de atletism a stadionului lor, pista pe care Sebastian Coe stabilise recordul mondial al probei de 800 metri, a dispărut pe vecie cu prilejul Italiei Novanta.
