Aflati in trecere prin Bogata-Dofteana, am vrut sa stim cât e de vechi satul si de unde ii vine numele. Am descoperit ca povestile locului s-au topit incet, asa cum se topesc batrânii, sau au fost umbrite de incarcatura istorica a localitatilor invecinate.
„Dofteana este atestata documentar la 1436, dar satul Bogata nu facea parte din aceasta comuna, la vremea aceea. Bogata a apartinut de orasul Tg. Ocna, fiind alipita la Dofteana dupa 1800”, ne-a explicat primarul Ioan Bujor. O monografie a comunei arata ca satul, situat pe partea dreapta a Trotusului, la circa 4 km sud-est de Dofteana, are origine comuna cu Poieni si Mosoare, doua cartiere din Tg.Ocna.
Numele comunei Dofteana (Dohtana) vine de la o unsoare numita dohot, preparata din coaja mestecenilor si folosita de oameni la ungerea osiilor carutelor, apoi a cizmelor de piele. Si numele satului Bogata are legatura cu locuitorii lui, mai exact cu starea materiala a acestora.
„La biserica asa vorbesc cei mai in vârsta, ca denumirea vine de la faptul ca locuitorii erau bogati, arata Ioan Bujor. Si acum e un sat de oameni gospodari, seriosi, jumatate catolici, jumatate ortodocsi. Are 850 de locuitori, dar e la acelasi nivel cu celelalte si tratat la fel de autoritati. Am construit o casa parohiala noua ortodocsilor, am reabilitat casa parohiala a catolicilor, am renovat in intregime Biserica Romano-Catolica, iar acum reparam acoperisul Bisericii Ortodoxe.”
Ion Ciobanu, 62 de ani, nu stie precis de unde vine denumirea satului Bogata, dar crede, ca toata lumea, ca trebuie sa aiba legatura cu prosperitatea stramosilor. „Este si un pârâu numit Bogata, si dealul Bogata, iar mai sus e vârful Ciresoaia, unde s-au dat lupte aprige in Primul Razboi Mondial, si «Masa Reginei», o poiana in care a venit Regina Maria sa-i vada pe soldati si a mâncat impreuna cu ei”, ne-a povestit Ion Ciobanu, mai mândru de istoria locului decât de prosperitatea locuitorilor.
