N-am fost atent, preşedintele României s-a dus cu avionul până la Budapesta? Sau s-o fi dus cu bicicleta, că-i o aruncătură de băţ până la Buda. Dacă se trezea de dimineaţă (!), trecea frontiera pe la Borş, pe autostradă, că ungurii au piste de bicicletă peste tot, mintenaş ajungea la prânz, în sufrageria doamnei Katalin.
Nu, nu cred că a plecat pe două roţi, doamna Carmen nu-i obişnuită pe ghidon, că doar n-o lăsa acasă, că se învoise de la şcoală. Să fi fost cu maşina? Sau n-a mers şi doamna Carmen, ea a mai fost prin zonă, la micul trafic. Şi, mai era o problemă, miniştrii, miniştrii cu ce au mers? Dar oamenii de afaceri? Specialiştii?
Dar de ce ar fi mers şi niscai miniştri, pierdeau timpul, că nu s-a discutat nimic important, nu s-a semnat niciun document oficial, nu s-a încheiat vreun protocol, vreun contract, proiect sau program! Nu, vizita era programată din primăvară şi nu se mai putea contramanda, nu se făcea să o lase pe doamna Katalin să aştepte. Mă tot gândesc ce-or fi vorbit cei doi prezidenţi, acolo, la frumosul palat prezidenţial!
Da, nu-i bai, n-am aflat noi nici acum ce a făcut dl Iohannis în Japonia, Singapore, SUA, Franţa, Egipet, Spania, Italia, Portugalia, Brazilia, Polonia, Austria, Ucraina, Letonia, Croaţia, Serbia, Republica Moldova, Vatican, Bulgaria, Dubai, Emiratele Arabe, Islanda, Argentina etc. Mai sunt câteva ţări nevizitate, însă este timp berechet să le calce preşedintele anul viitor. Curioşi, ne-am întrebat cum s-a dus şi cum a venit, care sunt roadele acestor minunate vizite, împreună cu doamna Carmen, care, se spune că şi-a plătit, de fiecare dată biletul, că n-are nicio funcţie în stat! Toată presa română a făcut diligenţele oficiale pentru a afla fructul şi uzufructul acestor vizite (!).
Ce a câştigat statul român, ţara, că nu s-a dus preşedintele doar în vizită, aşa, să îi arate soţiei lumea. Nimic, niciun diftong nu a răspuns administraţia prezidenţială, sunt secrete de stat. Dar Parlamentul? Forul suprem, că nu suntem republică prezidenţială! Până la urmă preşedintele este ales de popor, lui trebuie să-i spună de ce şi pentru ce i-a cheltuit banii. Nu şi nu! Că-i secret.
În loc să burduşească avionul cu miniştri, cu specialişti, oameni de afaceri în toate aceste vizite, dl Ioahannis abia s-a îndurat câteodată să-l ia pe ministrul de externe, că nu-i loc în avion şi doamna Carmen nu suportă înghesuiala. N-avem date, nu ştim pe ce a cheltuit preşedintele, în cei aproape 10 ani milioane şi milioane de euro. Habar n-are ţara în ce a mai intrat, însă pot să o liniştesc, la cât îl cunosc eu pe preşedinte, nu a semnat nimic, nu a angajat nimic, niciun contract, nici o afacere nu a prins contur după aceste vizite.
Au fost vizite protocolare, de bună pace şi înţelegere. Nu-i suficient? Cum hârtia nu uită şi nu minte, mă duc în 2014 şi citesc: „Statul trebuie să fie mult mai transparent în raport cu propriii cetățeni, să dea socoteală de modul în care lucrează în beneficiul cetățenilor și de modalitatea în care cheltuie banul public”, se consemna cu claritate în paginile „României lucrului bine făcut” – programul său politic. Ei, nu v-am spus eu, nu ne lasă dl preşedinte.
