De ani de zile, politicienii din judet se bat cu caramida in piept ca vor face si vor drege, cu conditia, evident, sa fie alesi. Dupa ce sunt alesi, isi dau seama ca au lucruri mai bune de facut si uita de promisiuni.
De ani de zile, nu exista, insa, o foaie de parcurs pentru judet. O strategie care sa fie urmata si care sa duca la realizarea unei economii care sa furnizeze locuri de munca si incasari la buget.
De ani de zile, ne invârtim ca o curca beata, facându-ne ca avem treaba, dar nu punem cap la cap aceste chestiuni simple, ca sa ajungem la o concluzie logica: nu e suficient sa repari intr-una infrastructura, sa asfaltezi, sa inlocuiesti conductele sau sa repari podurile; trebuie sa te concentrezi si pe capacitatile de productie care produc bani.
Or, de ani de zile, banii judetului se duc pe peticiri, pe remedieri de situatii. Nu trebuie neaparat ca banii publici sa fie folositi in dezvoltarea de unitati de productie private, trebuie doar ca politicienii sa se puna de acord cu un proiect.
Un proiect care sa contina câteva linii directoare si care sa spuna ca in judetul Bacau, in urmatorii zece ani, indiferent cine va fi la Putere, vor fi sprijinite cu precadere investitiile in cutare si cutare domeniu, se vor acorda spatii pentru construirea de unitati de productie in domeniu si se vor trage utilitatile pe cheltuiala judetului. In plus, se vor urmari finantari nerambursabile pentru sprijinirea acestor domenii, iar judetul va contribui cu sumele necesare cofinantarii.
N-am vazut asa ceva pâna acum si nici nu cred, in conditiile in care batalia politica pentru ciolan devine tot mai acerba.
In definitiv, daca acum câtiva ani, un politician local voia sa mute Aeroportul la Racaciuni, de ce, astazi, am gasi unii cu mintea mai odihnita care sa renunte sa se mai santajeze reciproc si sa traga impreuna la aceeasi caruta?
