Un nevazator e trimis la judecata / Suferinta masurata cu „grila”;

Un nevazator din Bacau reclama ca a fost trecut de la gradul I la gr.II, desi starea lui nu s-a imbunatatit. Dimpotriva, au aparut leziuni grave ale ochiului. El acuza faptul ca in comisia de evaluare nu exista medic oftalmolog. DGASPC se apara, aratand ca nu se ocupa de boli, ci de handicap si ca respecta legea.

Alois Pal, din Bacau, este nevazator si are certificat de persoana cu handicap. Cativa ani la rand a fost incadrat in gradul II, dupa care starea lui s-a inrautatit si a primit gradul I, ceea ce inseamna handicap grav. In 2007, comisia de evaluare pentru adulti, care functioneaza in cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Bacau, i-a dat din nou gr. II. „Am leziuni interne foarte mari, insa medicii din comisie nu recunosc asta, acuza barbatul. Nu stiu cum pot contrazice un diagnostic stabilit de specialisti in conditiile in care, din 2001, in comisie nu exista medic oftalmolog”. Alois Pal reclama doua lucruri: ca i s-a dat gradul „accentuat”, desi e foarte bolnav si are handicap grav si ca in comisie nu exista medic specialist, care sa-l poata evalua corect.

aE ca la scoala de soferi”

aAceasta comisie e constituita in conditiile prevazute de lege, arata Sorin Brasoveanu, director general al DGASPC. Structura ei, aceeasi la nivelul intregii tari, este reglementata de niste acte normative si noi trebuie sa le respectam. Daca este nemultumit, Alois Pal se poate adresa instantei de judecata”. In 2005, s-a reformat ANPH si intregul sistem de protectie. „Nu mai exista oftalmolog in comisie din anul 2005, nu din 2001”, declara Dana Titaru, director adjunct al DGASPC. Comisia de evaluare e formata acum din doi medici generalisti, un asistent social, un psiholog si un jurist. Medicii generalisti tin cont de actele medicale eliberate de specialisti si compara diagnosticul cu criteriile stabilite de legiuitor. „E ca la scoala de soferi: avem o grila si o aplicam”, spune Gabi Tocila, DGASPC. Ea arata ca nevazatorul
s-a adresat Comisiei Superioare de Evaluare, dar aceasta nu i-a dat dreptate: prin decizia 6087, l-a incadrat tot la „handicap accentuat”. Alois Pal are o pensie de boala de 224 lei si un ajuror de 217 lei, in baza certificatului de handicap gr. II. „Daca era nemultumit de decizia Comisiei Superioare, el avea posibilitatea sa se adreseze instantei, dar nu a facut-o, ceea ce inseamna ca a acceptat-o”, sustine Gabi Tocila. Alois Pal acuza ca starea lui nu s-a ameliorat in 2007, diminuarea handicapului fiind „meritul” noilor criterii.
Orbecaind intre doua
ministere

„Noi incercam sa facem diferenta intre persoana bolnava si persoana cu handicap, declara Dana Titaru. Daca nu se incadreaza in gradul avut anterior nu inseamna ca s-a vindecat si ca nu are nevoie de tratament. El poate sa fie bolnav, dar si sa aiba un handicap care il impiedica sa duca o viata cotidiana obisnuita”. Boala si handicapul sunt doua lucruri diferite: un diabetic care are mai multe suferinte si nu vede este, pentru comisie, aun nevazator”. De boala se ocupa Ministerul Sanatatii Publice, iar de handicap, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale (MMPS). Asa e in UE si asta s-a dorit si la noi. „In timp ce MMPS a demarat reforma, la MSP nu s-a intamplat nimic, afirma Dana Titaru. Bolnavul poate avea mai multe suferinte care nu au legatura cu handicapul. MSP ar trebui sa suplimenteze fondurile pentru proteze, tratamente, interventii chirurgicale”. In celelalte tari din UE, pentru o persoana care are probleme, MMPS da doi lei, MSP da inca doi lei, iar daca e cazul, da si MECT un leu. „La noi, MMPS a stabilit criterii clare, care tin seama de incapacitatea individului, si a alocat fonduri, in timp ce MSP nu a alocat nimic. Din cauza asta, din banii pe care ii primeste de la MMPS, omul isi cumpara medicamente”.

Scris de Silvia Patrascanu