Un fenomen care creste alarmant: „Copii cu copii”

Abia au intrat in adolescenta – unele fiind, si ca vârsta, si ca infatisare, niste fetite – si tin in brate un bebelus. „Copii cu copii”, cum le spune Marilena Mocanu, directorul Complexului de servicii specializate in protectia familiei si copilului, privindu-le cu ingrijorare. Complexul a fost infiintat in locul Centrului Maternal tocmai din pricina faptului ca s-au diversificat si s-au inmultit cazurile.

Aici, sunt ocrotite, acum, zece mame, unsprezece copii si o tânara insarcinata. 22 de suflete. Sapte dintre ele au ajuns aici din cauza ca nu au conditii sa-si creasca bebelusul, iar patru din cauza violentei domestice. Dintre primele sapte, sase sunt minore. In aceeasi zi, urmau sa mai vina doua mame de la Pediatrie, o mama cu patru copii de la Sanduleni si una cu un copil de la Caiuti. Doua sunt aspectele care ii ingrijoreaza pe specialisti: numarul mare de cazuri si numarul mare de mame-fete.

„Exista o degradare a familiei”

Fata de anii trecuti, când centrul adapostea sase-sapte mame simultan, numarul celor care au nevoie de sprijin aproape s-a dublat acum. „Inregistram o cazuistica complexa, intr-o crestere rapida, chiar alarmanta, dar nu putem identifica solutii la nivel comunitar”, declara Marilena Mocanu. Cauzele sunt de natura morala si economica. Familia, ca institutie, e in declin, iar comunitatea nu face nimic ca sa o salveze.

„Exista o delasare, o degradare a familiei. Pe de alta parte, nici primariile nu fac nimic. Se multumesc sa dea ajutoare sociale familiilor sarace, dar nu le fac un plan, nu le monitorizeaza pentru ca ajutoarele sa nu ajunga la birt”, afirma sefa complexului. In lipsa educatiei, saracia duce la resemnare si alcoolism, iar consumul de alcool accentueaza saracia si duce la neglijare, violenta sau abandon. Din cauza saraciei, parintii pleaca la munca in strainatate, iar copiii cresc lipsiti de iubire si supraveghere. Din cauza saraciei si a modelelor pe care le ofera România secolului XXI, multe tinere renunta la scoala si, visând sa ajunga, pe o cale cât mai scurta, VIP-uri, ajung, de fapt, in centrul de servicii sociale.

Amalia are doar 14 ani si vine dintr-un sat din zona Onestiului. In urma cu trei ani, mama a murit, iar fetita a fost crescuta de tatal sau, alcoolic si bolnav de TBC. Din cauza lipsurilor, a fugit de acasa, apoi a ramas insarcinata si a fost preluata de serviciile sociale. Amalia are, acum, o fetita de doua luni, pe care o ingrijeste cu sprijinul asistentilor sociali ai complexului. „Va merge, impreuna cu bebelusul, la un asistent maternal. Nu se poate intoarce acasa, intr-un mediu cu TBC”, explica Marilena Mocanu, sef complex.

Oana, 16 ani, are un baietel de doua luni si este eleva la un liceu din Bacau. Si ea a crescut fara mama, aceasta plecând in Italia in urma cu vreo cinci ani si uitând de cei ramasi acasa. Pe Oana si pe fratiorul ei i-a crescut tatal lor, un barbat responsabil, angajat intr-o companie nationala de transport. In clasa a IX-a, Oana s-a indragostit de un baiat, au fost prieteni aproape un an, „apoi a aparut bebe-ul”. Iubitul nu a recunoscut copilul, dar specialistii au ajutat-o sa depaseasca momentul si au invatat-o cum se ingrijeste un nou-nascut. Peste câteva luni se va intoarce acasa, iar in toamna isi va relua cursurile.

Danuta, 14 ani, s-a nascut si a crescut intr-un sat de lânga Bacau. Mama fiind foarte bolnava, fetita a fost data in grija bunicii. Batrâna nu a avut suficienta autoritate, iar fetita, foarte frumusica si cu personalitate, a facut ce-a vrut. I-a placut mai mult la discoteca sau in parc decât la ore, asa ca a abandonat scoala. Sedusa de un tânar cu zece ani mai mare, Dana a adus pe lume o fetita. Din fericire, acum „e o mamica foarte constiincioasa, asculta si face tot ce-i spunem”, sustin asistentii sociali. „O cheama Betty”, spune Dana, privindu-si fetita, apoi adauga: “O tin, n-o dau! Pentru ca are un tata si pentru ca pot sa o cresc . Pot sa fiu o mama buna.”