Într-o lume alternativă, în care președintele Nicolae Ceaușescu a continuat să guverneze România cu mână de fier, multe dintre măsurile luate în timpul regimului său au fost considerate normale și chiar progresiste în contextul actual al preocupărilor ecologiste. Aceasta a fost o realitate la care populația României a trebuit să se adapteze la condiții restrictive și la un stil de viață diferit față.
Introducerea rațiilor alimentare a fost unul dintre pilonii noului sistem economico-ecologic. Deși inițial a stârnit nemulțumiri, odată cu trecerea timpului, oamenii au înțeles că resursele limitate trebuie gestionate cu grijă. Au fost implementate politici de agricultură sustenabilă, iar producția locală de alimente a fost prioritară. Astfel, România a evitat dependența de importurile de alimente și a reușit să ofere oamenilor o dietă echilibrată și să reducă pierderile de produse alimentare.
Interuperile de energie electrică, deși greu de acceptat într-o lume în care confortul este la îndemână, au încurajat eficiența energetică și utilizarea judicioasă a resurselor. Aceasta a adus cu sine o conștientizare mai mare a nevoii de a economisi energie și de a căuta alternative sustenabile. Locuitorii României au învățat să aprecieze lumina electrică și aparatele casnice, iar energia electrică a devenit un bun prețios.
Circulația alternativă a mașinilor în zilele de duminică, bazată pe numerele de înmatriculare, a fost o măsură inovatoare menită să reducă poluarea și congestionarea traficului. Deși inițial a generat multe discuții, măsura a încurajat oamenii să-și gândească mai atent deplasările și să utilizeze mai mult mijloacele de transport în comun sau bicicletele. Astfel, s-a promovat un stil de viață mai sănătos și mai prietenos cu mediul înconjurător.
Rația de benzina, deși o măsură nepopulară, a avut ca scop reducerea consumului de combustibil fosil și promovarea alternativelor mai puțin poluante. Aceasta a stimulat cercetarea și dezvoltarea de tehnologii mai eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil și a accelerat tranziția către energiile regenerabile. Astăzi, România este recunoscută ca un lider în domeniul energiilor verzi și are un impact redus asupra schimbărilor climatice.
Cenzura informațiilor și limitarea libertăților cetățenești, inclusiv a libertății cuvântului, într-o lume în care accesul la informații și libertatea de exprimare sunt drepturi fundamentale, poate părea șocant și nedrept. Cu toate acestea, în această istorie alternativă, aceste măsuri au fost justificate prin necesitatea de a controla informațiile care puteau submina politicile ecologiste și de a menține o coeziune socială în fața provocărilor economice și ecologice.
Cam așa ar fi arătat România lui Ceaușescu dacă ar fi avut la îndemână sistemul de propagandă si cenzură din ziua de astăzi.
Diavolul se ascunde în detalii, iar faptul că astăzi sunt luate măsuri care, în vremea regimului lui Ceaușescu, ar fi provocat isterii în Occident, ar trebui să ne șocheze.
Această situație ne determină să ne întrebăm când a avut dreptate Occidentul în abordarea măsurilor luate de Ceaușescu. În trecut, criticii regimului au denunțat limitările asupra libertăților individuale și cenzura informațiilor, iar astăzi, într-un context ecologist, aceleași tipuri de măsuri sunt susținute și considerate impetuos necesare.
Trăim vremuri în care ni se spune ca e absolut necesar să luăm măsurile ecologice cele mai drastice, chiar cu riscul de a ne sinucide economic pentru că… așa ni se spune. Toate măsurile, dar absolut toate, se iau fără prea multă dezbatere sau analiză a impactului asupra libertăților individuale sau a economiei. E un heirupism imens venit de susu în jos care ne fortează să acceptăm noua religie, să credem fără să cercetăm. Dar ca și alte ideologii impuse cu forța, riscă să genereze o respingere naturală, în cazul în care costurile depășesc beneficiile.
