Au trecut ceva ani de la cele două cutremure care i-au speriat destul de bine pe băcăuani, în ultimele zile ale lunii mai 1990. Când va veni următorul? Nimeni nu poate să știe.
Primul seism a avut loc în data de 30 mai, ora 13.41 și a avut magnitudinea de 6,5-6,8 pe scara Richter, respectiv 8 pe scara Mercali, fiind cel mai mare cutremur înregistrat în țara noastră după cel din 4 martie 1997. Epicentrul a fost în zona Vrâncioaia, județul Vrancea, la adâncimea de 100 km, manifestându-se pe durata a 45 de secunde. Al doilea, de 5 grade pe scara Richter, replică a primului, a avut loc la ora 3.20, în noaptea de 31 mai.
Spaima a făcut mai multe victime
„În municipiul Bacău, după evenimentul tectonic produs la amiază, începând din centru, pe strada Mărășești, atât la fațade cât și în spate, bătrânele blocuri de atâtea ori cârpăcite arătau destul de coșcovite, cu tencuieli depuse pe sol, adeseori în plin trotuar, cu riscuri mari pentru pietoni.Un geam mare s-a spart, la parterul blocului unde se află și «Romartizana».Când sosim la Secția Urgențe a Spitalului Județean îi găsim într-o activitate de «front» pe medicii Marioara Cojan și Maria Damian, din domenii medicale diferite.
Pe tărgi, pe mesele din încăperea de primire a accidentaților, destul de restrânsă, zărim doi pacienți aflați în stare gravă, pete de sânge pe pansamente, stare de încordare generală. Spaima mai mult decât cutremurul în sine a provocat leziuni care greu se vor vindeca în timp.
Până la ora 15.30 fuseseră diagnosticați 6 accidentați cu probleme mai grave, internați în spital, din 16 prezentați la «Urgențe», o bună parte dintre ei aflându-se încă la Radiologie. Unii s-au aruncat pe fereastră, alții au nimerit direct în mașinile aflate în mers pe carosabil. La «chirurgie infantilă» aveam să dăm peste cazuri și mai absurde…”consemna în cotidianul Deșteptarea din data de 31 mai 1990, ziaristul Constantin Nancu.
Alarmă în noapte
Locuitorii orașului au fost iarăși alungați din case, în miez de noapte, de spaima celui de al doilea seism, care s-a dovedit a fi ceva mai domolit. „Clopotele Bisericii Precista băteau patetic, ca o rugă adresată unui Dumnezeu care parcă își întorsese fața de la oameni.
Amplificând emoția, o «alarmă» montată pe fațada Liceului «V. Alecsandri», declanșată de zguduitură, avea să terorizeze zona zeci de minute în șir, cu sunetele ei stridente, ca o sirenă de vapor în naufragiu. Dar a trecut și această lungă noapte de groază. Acum ne putem aminti că ultimul cutremur din perioada dictaturii – cel din 31 august 1986, a fost «interzis» de oficialități, pentru a nu se plăti niciun fel de despăgubiri sau cheltuieli de reparații.” (Atunci, cutremurul produs în zona seismică Vrancea, la adâncimea de 131 km, a avut magnitudinea de 7,1, însă energia eliberată a fost de cel puțin 3 ori mai mică decât cea a cutremurului din 4 Martie 1977.
În Moldova însă, cutremurul a avut și efecte distrugătoare. La Chişinau s-au prăbuşit 4 blocuri, numărul deceselor ajungând la 100, n.r.). „De la inspectorul sanitar șef al județului, dr. Marin Buștuc, aflăm că și clădirea Direcției Sanitare a avut de suferit, zidurile interioare prezentând fisuri, căderi de tencuială. Șocul tectonic a făcut ravagii mai ales în laboratorul de analiză bacteriologică al Inspectoratului, unde circa 50 la sută din materialul biologic (probe de sânge etc.), aflat în eprubetele care s-au spart, a fost distrus.”
„Nu tremur la cutremur”
„După un cutremur de pământ oamenii se reculeg greu. Toate orgoliile devin deșarte și nu e ființă care să nu resimtă, ca un misterios avertisment, uriașul spasm al adâncurilor care zguduie zilnic planeta pe o bună parte din suprafața ei”, cugeta Constantin Nancu. Măsurile pe care le putem lua pentru a ne proteja, poate insuficient mediatizate și exersate, sunt binevenite.
În urma mișcărilor tectonice din 1990 au murit 8 persoane în România, 362 au fost rănite. În Republica Moldova au decedat 4 persoane. Pagube importante s-au produs și în țările vecine, Bulgaria și Ucraina.
Predicțiile pentru următorul mare seism, în ceea ce privește numărul victimelor, sunt însă mult mai sumbre. La simulările salvatorilor în cazul situațiilor de urgență, calificativele primite au fost foarte bune… Deșteptarea!!!
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
