Bacauanul Adrian Ichim este singurul român care candideaza pentru un loc de consilier al primariei din Torino la alegerile locale care vor avea loc pe 5 iunie. El s-a lansat in aceasta experienta dupa un mandat similar de consilier in orasul Cirié, o localitate cu numai 19.000 de locuitori, dar care face parte din recent desemnata metropola Torino, in Piemonte.
Când a câstigat acest mandat, in anul 2011, era tot singurul român care a reusit sa ocupe un post de consilier intr-o primarie din Italia. Acum candideaza la Torino ca independent, dar este alaturi de primarul Pierro Fasino. Inginer de retele electrice de profesie, Adrian Ichim are 47 de ani si a plecat din Bacau in 1994. In Italia lucreaza de 15 ani ca tehnician de electrostivuitoare la compania Jungheinrich Italiana, dar familia sa are si un mic magazin, de care se ocupa in special sotia.
Cei doi copii ai familiei Ichim sunt un baiat care termina in acest an facultatea in Italia si o fata care abia a terminat liceul. „Suntem multumiti de standardul nostru de viata – spune bacauanul din Torino -, iar functia din consiliul local nu-mi poate schimba viata. Nu candidez din motive materiale. Pentru aceasta fac un efort in plus in timpul meu liber si nu e putin lucru”.
Va cunosc destui bacauani, domnule Ichim, dar poate si mai multi nu stiu cine ati fost aici, acasa. Dati-le câteva repere.
In Bacau am lucrat la fosta IFET. In 1991 am terminat facultatea si am deschis propria mea afacere. Din tara am plecat, insa, din cauza coruptiei. Aveam doua magazine si un bar in zona Moinesti, dar „prietenii” mei, de pe la diferite institutii de control, ma vizitau prea des. Unul intra pe usa din fata, altul tocmai iesae pe usa din dos. Multi bacauani aveau greutati de acest gen. Practic, munceam pentru altii. De aceea s-a si deteriorat mediul economic la noi. Acum merg prin Bacau si vad numai farmacii, case de amanet, centre medicale private, de parca suntem o comunitate de bolnavi, de datori vânduti. In Bacau s-a cam dus tot ce am avut: platforma industriala, intreprinderile mici si mijlocii, tot. Aici vin cel putin o data pe an, pentru ca mai am parintii si rudele.
In ultimii cinci ani i-ati reprezentat pe românii din Cirié in consiliul local, dar de fapt pe toti locuitorii acelui oras.
A fost o prima experienta. Exact ca la scoala: inveti sistemul. Un mare câstig pentru mine, pentru a intelege sistemul administrativ al Italiei, total diferit de ce avem in România, mai ales ca nu am avut nicio experienta antecedenta.
Dupa cât timp de Italia ati avut acest succes, de a câstiga un mandat de consilier?
Dupa 16 ani.
Acum sunteti la aproape 22 de ani in Italia si v-ati gândid sa reinnoiti acest mandat.
Da, dar de data aceasta la Torino, in Consiliul Local. Torino este un oras cam ca Bucurestiul, al treilea ca marime din Italia. De anul trecut a devenit metropola. Fosta provincie a orasului va ramâne, insa, sub jurisdictia primariei din Torino, cu peste doua milioane de locuitori, cu o suprafata enorma, ca un fel de judet. Primarul care va fi ales va conduce metropola. E o raspundere uriasa fata de ce a fost pâna acum.
Ati candidat pentru primul mandat sub culorile unui partid? Dar pentru viitorul mandat?
In vechea candidatura am fost pe o lista civica (asa se numeste acolo), de independenti. Nu am fost inscris intr-un partid politic niciodata, nici in România. Noi colaboram, de fapt, cu alti independenti, o lista intreaga, care m-au facut sa ma implic si in candidatura pentru Torino. Tot ca independent.
Cel putin in România, a fi membru al unui partid inseamna a avea in spate o forta importanta. Altfel este statutul unui independent. Cum ati câstigat mandatul in Cirié?
Acum cinci ani si jumatate nici nu ma gândeam sa intru in politica. Am fost insa atras de un vechi politician al locului, care probabil ca a vazut in mine un potential exponent al comunitatii. Dar am si inteles ca nu este suficient a privi de la fereastra ceea ce se intâmpla in jurul nostru. Trebuie sa intri in viata de zi cu zi a comunitatii. Sa te impici. Dupa ce am câstigat mandatul, legaturile cu lumea politica italiana s-au largit. M-am implicat la nivel din ce in ce mai mare, am cunoscut persoane importante ale lumii politice din Torino, din Piemonte. Iar candidatura din acest an este in mersul firesc al lucrurilor. Mai ales ca sunt singurul candidat român.
Câti români sunt in Cirié? Dar in Torino?
In Cirié sunt in jur de 600 – 700. O cifra importanta pentru un oras de marimea lui Cirié. Dar in Torino vorbim de o comunitate de 54.000 de români, din care peste jumatate sunt din judetul Bacau. Implicit m-am gândit ca e logic sa particip in alegerile locale, pentru ca ne lipseste un reprezentant in administratie. Suntem de 25 de ani acolo si nu am avut niciodata un reprezentant.
Sunteti, deci, in campanie electorala. Aveti un program politic. Ce le spuneti oamenilor? Cum ii „vrajiti”?
Mie vrajeala nu mi-a placut niciodata. Nu fac promisiuni desarte. Incerc sa le explic oamenilor ce facem, pentru ca multi nu stiu ce inseamna un consilier local. Nu le promit locuri de munca, case, nu pot sa-i ajut material. Eu voi fi un organ de control si unul legislativ pe teritoriul orasului Torino. In comunitatea româneasca avem nevoie de reprezentanta, pentru ca atunci când ai un proiect la nivel de comunitate, care trebuie promovat, ai un reprezentatnt in Consiliul Local. Când se organizeaza tot felul de concursuri prin care se acorda fonduri pentru dezvoltare locala, daca ai un reprezentant esti imediat informat. Te poti pregati, prezinti proiecte, cereri. Cea mai mare problema reala acolo este lipsa de informatii. Omul de rând se descurca greu prin hatisul birocratic, iar de multe ori apeleaza la asociatii, chiar la primarie. Iata de ce cred ca ar fi interesanta crearea unui punct de informare pentru comunitate.
Torino a mai avut consilieri locali români?
Nu. Acum cinci ani au fost candidati români, dar nu au câstigat. Ceea ce este frustrant, pentru ca noi, românii, reprezentam cam 5% din populatia orasului. Dar, cu circa 45.000 de români cu drept de vot nu am reusit sa avem un reprezentant. In abordarea mea din perioada preelectorala am vorbit cu oamenii, pentru a-i implica, pentru ai trezi pe multi dintre ei. Pentru ca multi dintre conationalii nostri inca dorm. Multi dintre ei sunt dezamagiti, de fapt au plecat dezamagiti de viata politica din tara, iar in Italia au gasit un sistem similar, in forme diferite, cu aceleasi probleme insa. Altii s-au inchis in ei, nu vor sa participe la viata comunitatii. S-au creat disensiuni si e greu sa-i faci sa inteleaga de ce e important ca ei sa se implice.
Cum e un consilier local de alta nationalitate in Italia? Este tratat ca unul venit dintr-o minoritate etnica?
Eu, cel putin, am avut o experienta placuta in calitate de consilier local. Imi faceam reale probleme, dar marea majoritate a colegilor m-au tratat ca pe egalul lor, cu toate ca unii erau de 30 – 40 de ani in politica. Iar in micul orasel Cirié s-a creat un fel de traditie in a produce politicieni de o anumita calitate. Si actualul primar al orasului Torino provine de acolo. Unul dintre ultimii presedinti ai regiunii Piemont este de asemenea din Cirié. Iar actualul primar din Cirié este fiul presedintelui. Intre ei chiar am fost numit, la un moment dat, sef de grupa, cu doi italieni in subordine.
Cu ce va puteti lauda acum, la final de mandat in Cirié?
Am reusit o modificare a legii locale cu privire la contractele incheiate cu primaria. Bugetul local era undeva la 40.000 de euro. Sub aceasta suma lucrarile publice erau acordate direct de functionarii primariei, doar cu cele peste 40.000 se organiza concurs. Noi am socotit ca 40.000 de euro e prea mult si am reusit sa coborâm stacheta la 5.000 de euro.
Totusi, dupa circa 25 de ani, in Bacau nu vedeti nicio schimbare in bine?
In Bacau, daca ai posibilitati materiale traiesti la fel de bine ca in oricare oras din Europa. Dar pentru marea majoritate a oamenilor nu sunt asemenea posibilitati. Am ramas uimit sa aud si acum tineri care spun „abia astept sa fac 18 ani, sa iau pasaport si sa ma angajez in afara”. Acesta este un mare dezastru pentru viitorul orasului, al României intregi. In Bacau, ca in toata tara, se merge pe inertie, totul e static, cei care conduc nu au viziune. Nu e suficient sa faci cladiri frumoase, daca nu creezi si locuri de munca. Absolventii nici dupa ce termina facultatea nu au idee ce pot face in România.
Noi va uram bafta in noua incercare electorala si sa va impliniti ca politician.
Eu nu maconsider politician, ci un luptator pentru drepturile comunitatii. Parerea mea e ca la nivel local omul de rând nu are nevoie de politicieni, ci de gospodari. La nivel de parlament e altceva. La nivel local, in general alegatorii voteaza omul, persoana, nu partidul.
Descoperă mai multe la Desteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
