In ultimii ani ne-am obisnuit ca autoritatile locale si judetene sa ne spuna ceva de genul: nu va faceti niciun fel de probleme. Suntem cei mai “tari” din Moldova. Iasiul este departe de noi, iar rivalitatea Iasi-Bacau este o pura inventie a celor care vor sa bage zazanie. Este adevarat! Nu este niciun fel de concurenta intre Iasi si Bacau. Dar asta nu pentru ca Bacaul s-ar afla in top, ci pentru ca Iasiul este cu mult in fata noastra. In weekend-ul trecut, capitala Moldovei era un adevarat furnicar. Caldura sufocanta nu i-a impiedicat pe ieseni sa traiasca intr-un ritm alert. Mai mult decat atat, toti cei care simt nevoia de relaxare au locuri suficient de multe. Teii seculari din Copou raspandesc miresme extraordinare si, in acelasi timp, greu de imaginat dintr-un oras sufocat de constructii, cum este Bacaul. Dupa o plimbare reconfortanta pe Bulevardul Carol, ajungi in celebrul Parc Copou, unde simti cum te incarci cu energie. Oaza de verdeata, copacii seculari si linistea desavirsita te transpun intr-o cu totul alta lume. Plimbandu-ma pe aleile umbroase m-am gandit automat la orasul meu natal – Bacaul. Orasul de pe Bistrita nu mi-a oferit un astfel de loc. Pacat. Iar Iasiul este plin de surprize placute. Nu cred ca trebuie sa spun nimanui prea multe lucruri despre superba Gradina Botanica sau despre Bucium, o alta oaza de verdeata intesata de vile cochete. Totul este insa intr-o armonie perfecta cu natura. Nimic nu pare in plus, nimic deranjant. Nici macar zgomotul facut de tramvaie. Batranul mijloc de transport da un aer aparte capitalei moldave. Peste tot pe unde mergi lucrurile specifice acestui oras te inconjoara. Nimic strident, doar un statut special. Totul are menirea de a particulariza urbea in acest iures de nestavilit al vietii cotidiene. In comparatie cu Iasiul, Bacaul este un oras fad, plictisitor, fara identitate bine definita, alcatuit parca dupa regulile dadaiste. Specificitatea orasului, atat de necesara in vederea dezvoltarii sale ulterioare, lipseste cu desavarsire. Parcurile sunt facute doar pentru ca… trebuie facute, pe sosele domneste un haos general, iar punctele de atractie… prefer sa trec peste acest subiect pentru simplul fapt ca nu prea am ce spune. Am asteptat cu nerabdare amenajarea spatiului din fata Casei de Cultura. Speram ca zona sa se transforme intr-un mic paradis. Dezamagirea mea a fost insa la fel de mare cum au fost asteptarile. Mult beton, putina apa si zero spatiu de promenada. Totul arata ca un amestec prost realizat, fara acel CEVA care sa te binedispuna si sa te determine ca a doua zi sa o iei de la capat cu forte proaspete. Nu sunt un fan al orasului Iasi, dar din pacate trebuie sa fiu sincera si sa recunosc: Iasiul traieste si se dezvolta in permanenta; Bacaul este aproape “mort” si a intrat intr-o apasatoare si ingrijoratare stare de regres.