Un 13 fonetic

Noutatea toamnei 2020

Ministerul Educaţiei şi Cercetării a făcut public un model de subiect la limba şi literatura română pentru absolvenţii clasei a VIII-a care, ca elevi, se pregătesc pentru evaluarea naţională. Sunt multe elemente de discutat în legătură cu structura şi conţinutul acestui subiect, dar deocamdată ne oprim la un punct din cadrul grupajului centrat pe limba română. Nu am vrut-o noi, ci trei cititori din ţară, care ne-au scris convinşi că au dreptate. Să vedem.

O cerinţă… tocmai din clasa a V-a

Este cotată cu 2 puncte şi sună astfel: „Conțin diftong toate cuvintele din seria:
a. tocmai, călătoriile.
b. poartă, cartea.
c. această, putea.
d. ei, Andrei”.
Baremul de evaluare şi notare dă ca răspuns corect punctul b. Suntem întrebaţi dacă nu este o greşeală, pentru că şi cuvintele din seria de la punctul d conţin diftong. Tot e bine dacă nu ni s-a cerut să acceptăm că şi seria c are doi diftongi, semn că cei trei cititori ştiau despre digraful nesilabic „ce” din această.

Despre iot, nicio iotă…

Există în limba română o serie de forme gramaticale alcătuite fonetic din două sunete, dar grafic numai din unul, problemă neglijată de programa şcolară. E vorba de vocala e la început de cuvânt, care se rosteşte /ǐe/. (Muntenii îi iau în derâdere pe moldoveni când aud de /genul ǐepic/, ca şi cum adjectivul ar deriva de la pluralul ǐepe, iar moldovenii refuză rostirea muntenească /este/ (corect: /ǐeste/). Acel i scurt (semivocalic) poartă numele de iot, iar fenomenul se numeşte preiotare. Nu orice e iniţial primeşte iotul. Chestiunea poate fi ambalată într-un pachet de 13 forme ale unor cuvinte vechi în limba română, din paradigma verbului „a fi” şi din cea a pronumelor personale.

Să le numărăm

Prima grupă se află în formele verbului „a fi” la indicativ prezent: eşti (4 litere, dar 5 sunete: i,e,ş,t,i), este (4 litere, dar 5 sunete: i,e,s,t,e), cu forma scurtă e (o literă, 2 sunete: i,e) şi la imperfect: eram (4 litere, dar 5 sunete: i,e,r,a,m), erai (4; 5), era (3; 4), eram (4; 5), eraţi (5; 6), erau (4; 5). Total verbul „a fi” – 9 forme (3 + 6).
A doua grupă este alcătuită din formele pronumelor personale: eu (2 litere, dar 3 sunete: i,e,u), el (2 litere, dar 3 sunete: i,e,l), ei (2 litere, dar 3 sunete: i,e,i) şi ele (3 litere, dar 4 sunete: i,e,l,e). Totalul pronumelor personale preiotate – 4.

Ei, dar ce-i cu ei?

După cum se vede, pronumele ei conţine un sunet care nu se scrie: iotul dinaintea lui e, ceea ce face ca aici să avem un triftong (/ǐeǐ/), şi nu un diftong. Alte două cuvinte au „din naştere” un diftong (interjecţia ei) sau un triftong (iei, forma verbului „a lua”).

Rămas pe dinafară: eu

Până la un punct se aseamănă cu situaţia pronumelui ei. Când însă utilizăm substantivul eu, nu mai avem un triftong, ci un diftong, întrucât rostirea corectă este /eu/. Noutatea o aduce DOOM2: „*eu2 (concept filosofic) [pron. eu]”.