Tristeti, balarii, pustietati

Un buhusean stabilit în Occident s-a întors acasa, în vizita, însotit de copii. A tinut mortis sa le arate copiilor si Gradina Zoologica, „locul care mi-a încântat copilaria”. „Dar n-am gasit, zice el, decât tristeti, balarii, pustietati. Nici macar custile leilor, ale ursilor nu mai sunt”… Da, tiuie singuratatile aici. Cele peste o suta de animale – lei, ursi, cerbi, lupi, vulpi etc – si zeci de pasari exotice nu mai sunt aici de peste doi ani. Au intervenit organizatiile nationale si internationale care apara drepturile animalelor si totul a fost desfiintat. Animalele au fost transferate în campusuri din tara, dar si din Africa, unde pot supravietui decent. Într-o tara în care nici subzistenta multor oameni nu poate fi garantata la standarde minime, oficial, nimeni nu s-a gândit ca poate fi salvat campusul de la Buhusi. În inventar, apartine Clubului Elevilor, institutie cu resursele bugetare cunoscute. Tot ce a fost construit din metal a fost preluat si dus, probabil, la fier vechi. Ruinele unor adaposturi si balariile fac legea. gardurile au început sa se prabuseasca, unele portiuni au fost furate. Poarta de la intrare este un monument al vraistii, care anunta parca haosul din interior. Ar fi trebuit ca spatiul acesta sa fie ecologizat, deratizat, sa fie realizata o dezinsectie serioasa. Se vorbea, cu ani în urma, despre un asemenea proiect. Nu s-a realizat nimic. Sobolanii fac legea în zona. Primarul Ionel Turcea spune: „Sunt încurcate de tot lucrurile. Palatul Copiilor are în inventar o cladire si terenul. Practic, terenul ar trebui preluat de noi. Cei de la Palatul Copiilor n-au, probabil, bani suficienti nici pentru activitatile curente, specifice. Ar trebui reglementate toate acestea, dar sunt multi pasi birocratici care trebuie efectuati.”