Maidanul de la Belgrad
Recentele evenimente din Belgrad au adus în prim-plan o serie de evenimente tensionate și proteste ale opoziției, după câștigarea alegerilor de către coaliția condusă de actualul președinte Vucic. Similar cu scenariul Maidanului de la Kiev din 2014, protestatarii au ieșit în stradă pentru a reclama presupuse fraude electorale, generând astfel o situație incertă în capitala sârbă.
Protestele au fost marcate de asalturi asupra clădirilor oficiale, arestări, ciocniri violente cu forțele de ordine și declarații belicoase din partea Occidentului. Acesta din urmă pare să fie nemulțumit de modul în care Serbia colaborează, în ciuda tuturor piedicilor, cu Rusia. Comparând evenimentele din Belgrad cu cele din Maidanul de la Kiev, se conturează un tablou al tensiunilor geopolitice în Europa de Est.
Un aspect notabil este efortul constant al unor influențe străine de a manipula și controla evoluțiile politice în țările din regiune. După succesul în Polonia, unde au ajuns la putere „baieții buni” favorabili Occidentului, cancelariile vestice încearcă acum să destabilizeze regimul de la Belgrad. Acest regim nu a acceptat nici până în prezent pierderea provinciei Kosovo și continuă să sprijine comunitatea sârbă, aflată acum sub ocupație albaneză.
România și gazele pentru Autonomia găgăuză
Autoritățile din Autonomia Găgăuză au reușit să contracteze gaz de la un operator turc la jumătate din prețul cu care-l cumpără R. Moldova. Gazul trebuia adus cu ajutorul operatorului Nordgaz Furnizare, dar s-au întâmplat chestii:
Moldovagaz a blocat gazul la 1 decembrie, pe motiv că actele s-au făcut greșit iar, recent, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a suspendat licența Nordgaz Furnizare pe trei luni, adică pe toată durata iernii, ca urmare a plângerii altui operator, Vestmoldtransgaz.
Vestmoldtransgaz, care, din toamna, a primit dreptul de a opera exclusiv rețelele de gaz din R. Moldova, este deținut în proporție de 75% de Transgaz România.
Uniți punctele și vedeți rezultatul: ca urmare a acțiunilor unei companii românești, găgăuzii vor trebui să plătească gazul la preț dublu în această iarnă.
Nu trebuie să mai desenez că, dacă cumva R. Moldova va decide să se unească cu România, găgăuzii își vor declara independența și vor cere protecția Rusiei. Iar acțiuni de genul acesta le arată că au dreptate să se gândească de două ori când vine vorba de România.
Crește temperatura războiului
Recentele informații din Rusia cu privire la scufundarea navei de debarcare Novocherkassk în portul Feodosia au stârnit o serie de speculații și ipoteze interesante în mediul public rus.
Potrivit analizei prezentate de unii comentatori, se sugerează că atacul asupra portului nu ar fi fost realizat de Ucraina, ci de Marea Britanie.
Conform acestei perspective, rachetele britanice, recunoașterea prin satelit britanică și americană, precum și ghidarea rachetelor de către ofițeri britanici ar fi fost elemente cheie ale atacului. Se afirmă că ucrainenii, deși au fost implicați, ar fi avut nevoie de expertiza specialiștilor britanici pentru a reuși operațiunea cu succes.
În lumina acestor observații, s-a lansat ideea că Rusia ar trebui să-și revizuiască strategia și să ridice serios miza jocului prin atacarea flotei britanice. Nu direct, ci prin intermediul yemeniților. Se sugerează că distrugătorul Diamond al Royal Navy, aflat în prezent în Marea Roșie, ar putea deveni o țintă legitimă pentru mișcarea Ansar Allah din Yemen, care ar putea primi rachete antinavă si specialiști militari.
