Trei camere de comerț județene au făcut plângere penală Camerei Naționale

• între acestea se află și Camera de Comerț și Industrie din Bacău
• se estimează că la CCIR s-a creat un prejudiciu de circa 5 milioane de euro 

Camerele de Comerț și Industrie (CCI) din județele Bacău, Sibiu și Vâlcea au depus, recent, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție (DNA) o plângere penală pentru fapte de care au luat la cunoștință în Adunarea Generală pentru alegerea membrilor Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR – Camera Națională) din 22 noiembrie 2022. În acest context, cele trei camere de comerț județene au acționat și în instanța de judecată Hotărârile Adunării Generale a CCIR ca nefiind legale și care ar trebui anulate. 

S-a luat, astfel, „atitudine împotriva neregulilor, nelegalităților și imoralităților care au loc în conducerea și activitatea CCIR” – spun președinții celor trei camere județene, Doru Simovici (CCI Bacău), Octavian Isăilă (Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Sibiu) și Valentin Cismaru (CCI Vâlcea).
Plângerea penală a fost formulată „pentru crearea de grup infracțional organizat, delapidare, folosirea influenței ori autoritatea de conducători a unor persoane juridice fără scop patrimonial în scopul obținerii de bani, de bunuri ori de alte foloase necuvenite, falsificarea de înscrisuri sub semnătură privată, fals în declarații, abuz de încredere și gestiune frauduloasă împotriva celor vinovați”. Petenții estimează că devalizarea CCIR ar fi, în prima fază, de peste 5 milioane de euro. De aceea, ei cred că trebuie anulate hotărârile Adunării Generale din 22 noiembrie 2022 și „organizarea de alegeri neviciate, în conformitate cu Legea privind Camerele de comerț și industrie din România și cu prevederile Statutului CCIR”.

Cum argumentează petiționarii

Cei trei petiționari ne-au pus la dispoziție documentele depuse la DNA și la Tribunalul București, dar și dovezile că moțiunile depuse de ei pentru a fi dezbătute în Adunarea Generală din noiembrie nu au fost luate în seamă, deși au fost înregistrate oficial.

De asemenea au extras din Plângerea penală opt „capete de acuzare”, pe care le explică în baza celor constatate în Adunarea Generală, dar și în cei circa 30 de ani de la înființarea camerelor de comerț. Ei precizează că aceste organizații (camerele de comerț) „sunt entități private, autonome, de utilitate publică, membri de drept ai CCIR” și susțin că la ultima Adunarea Generală din 22 noiembrie au descoperit „fapte și împrejurări care lezează grav veniturile și activitatea CCIR”.

Camerele de comerț județene semnatare consideră că „aceste ilegalități și imoralități trebuie sa înceteze, iar CCIR trebuie să înceapă, cu adevărat, să reprezinte interesele Camerelor de comerț si industrie județene și ale comunității de afaceri, la nivel național și internațional”. De asemenea, mai arată că în speță au luat atitudine, în decursul timpului, și Camera de Comerț Americană în România (AMCHAM), Camera de Comerț Romano-Germană, Camera de Comerț pentru Belgia și Luxemburg în România, Camera de Comerț Elveția-România, Camera Franceză de Comerț în România, Camera de Comerț Româno-Olandeză, Camera de Comerț Italiană din România, Camera de Comerț Romano-Britanică, dar și importante organizații de business: Asociația Oamenilor de Afaceri din România, Romanian Business Leaders și Consiliul Investitorilor Străini.