“Trebuie să facem orice astfel încât tinerii să rămână acasă, să muncească aici, să ducă mai departe tradiţiile acestor locuri”, spune Petre Damian Jicu, primarul comunei Prăjeşti

1. – Ce vă motivează în viață?
– Ideea că ”se poate”, dacă în alte părţi ale ţării sau ale Europei s-a reuşit, s-a făcut, se poate şi la noi. Important este ca om să nu treci prin viaţă, dar mai ales prin administraţie, printr-o funcţie publică fără să laşi ceva în urma ta. Am promis cetăţenilor când m-au ales în această funcţie schimbări în mai bine, implicare, dăruire, sprijin pentru orice om, o viaţa mai bună tuturor. Trebuie, şi suntem obligaţi să o facem. Să ne batem pentru fiecare promisiune, vis sau proiect în parte. Trebuie cu toţii să punem umărul la bunăstarea comunei, a locuitorilor din Prăjeşti.
2. – Care este filmul dvs. favorit sau filmul cu un puternic impact emoțional asupra dvs.?
– Nu am un film favorit. Le prefer însă pe cele cu teme istorice, cu personaje care au influenţat evenimente importante ale omenirii.

3. – Cum arată un weekend perfect? Care sunt activitățile dvs. preferate în weekend?
– Weekend-ul de regulă îl petrec acasă impreuna cu soţia, încercând să ajut la rezolvarea problemelor apărute zilnic în gospodăriei şi în familie.

4. – Ce carieră ați visat să alegeți în copilărie?
– Din copilărie mi-am dorit să fiu militar de carieră. Am avut această onoare, am absolvit o şcoală a Ministerului de Interne şi am fost poliţist timp de 6 ani. Din motive personale, am renunţat însă la haina militară cu mulţi ani în urmă, însă parte din sufletul meu a rămas acolo…

-Rezumați anul 2020 în trei cuvinte!

Un an anost.

5. – Cum vedeți Bacăul în 5-10 ani?
– Astăzi, Bacăul mi se pare un judeţ obosit, bătrân, cu prea puţini tineri, fără investiţii majore, dar cu potenţial. Avem aproape toate formele de relief, avem zone turistice, avem din ce în ce mai multă infrastructură rutieră foarte bună, posibilităţi de relansare. Ne situăm într-o zonă strategică în Moldova, cu aeroport internaţional, un început de autostradă, posibilitatea de a ne lega la marile reţele de drumuri din Ardeal, cu Capitala şi nu numai. Moldova, Bacăul, locuitorii acestei zone trebuie să ceară mai mult de la guvernanţii de Dreapta. Mai multă atenţie la nevoile băcăuanilor, mai multe investiţii guvernamentale, mai multe fonduri pentru dezvoltare locală în judeţ, mai multă receptivitate la proiectele pe care autorităţile locale le solicită pentru a fi finanţate. În ultimul an şi jumătate, suntem regiunea cea mai neglijată de guvernanţi, regiunea cu cel mai mare exod de tineri în străinătate. Neavând drumuri, autostrăzi, legături feroviare serioase şi sigure, marii investitori străini s-au oprit în Ardeal sau în zona Capitalei și acest lucru se simte, se vede în bunăstarea zonei. Cred că noi cei de aici trebuie sa fim mai vocali, mai insistenţi, mai prezenţi cu proiecte de dezvoltare locală către ministerele de resort, dar în primul rând – trebuie să fim mai uniţi.

6. – Care este ultima carte citită? Carte tipărită sau e-book? Ce carte ați recomanda?
– “Fenomenul Piteşti” de Virgil Iernuca.

7. – Ce personalitate din istorie sau din lumea contemporană v-a fost model?
– Alexandru Ioan Cuza.

8. – Ce sport credeți că este reprezentativ pentru Bacău?

– Handbalul, înotul.

9. – Cum poate un cetățean să abordeze un ales pentru a-i prezenta un proiect sau o cerere?

– Orice cetăţean care are o sesizare, o problemă sau, de ce nu, o idee de dezvoltare ajunge foarte simplu la primar sau la orice angajat al Primăriei. Este suficient un simplu apel telefonic la birou, pe telefonul personal sau o abordare directă în ”raidurile” pe care le fac zilnic prin comună şi putem discuta sau stabili o întâlnire pentru orice problemă, iar în limita legii eu îmi ofer sprijinul. Sunt de găsit la birou zilnic, la primele ore ale dimineţii, am program de audienţe săptămânal.

10 – De ce ați intrat în politică?
– Am intrat în politică cu gândul să fac administraţie, să mişc şi să fac lucruri bune şi utile pentru oamenii din Prăjeşti. Cred cu tărie că, prin voinţă, atenţie, colaborare, dar mai ales prin buna gestionare a resurselor materiale se pot face lucruri măreţe, nu prin valoarea lor materială, ci prin importanţa lor colectivă. Eram conştient că un primar trebuie să se dedice cetăţenilor în primul rând, bunăstării comunei, găsind soluţii de finanţare, ,,să se bată” pentru ele, să urmărească lucrările, transformând visul, ideea în realitate, in ceva util, folositor. Apa, canalizarea, şcoala, asistenţa sanitară, chiar şi asistenţa socială, cultura, străzi asfaltate sunt necesităţi pentru fiecare comună indiferent unde este situată în lume. Multe dintre acestea nu existau la Prăjeşti. Dar am reuşit să le transform în realitate.

11. – Care este viziunea dvs. cu privire la guvernarea locală?
– Dacă aţi spune că nu sunt mulţumit de cum merge guvernarea la nivel naţional, ar spune cineva că sunt subiectiv. De când Dreapta conduce, nu am semnat niciun proiect de finanţare şi, sincer, nici nu am mari speranţe, după doi ani de bătut pasul pe loc, doi ani aproape irositţ. În administratie, de la momentul ”dorinţă” sau ”vis” la a pune în practică durează mult timp. De la studiul de fezabilitate, ridicări topo, studii geo, avize, expertize, studii de caz, la semnarea unui contract de finanţare, apoi proiect ethnic, autorizaţie de construire, licitaţie publică de atribuire contract, emitere ordin de începere lucrări, este nevoie uneori de ani de lucru, de multa răbdare. Ajungi mereu la autoritatea locală, Consiliul Local. Aici o alta muncă, un alt examen, în funcţie de voinţa politică a consilierilor locali. Uneori îl treci şi ,,urci în tren”, alteori înghiţi în sec şi te uiţi la tren cum pleacă şi ca primar regreţi munca de până atunci şi speri că va veni alt tren. Uneori vine, alteori nu….

12. – Care este cea mai mare problemă a Bacăului? Dar cel mai mare atu al Bacăului?

– Cea mai mare problemă a Bacăului o consider depopularea masivă. Să nu faci nimic pentru a ţine forţa de muncă acasă mi se parea cea mai mare greşeală a guvernanţilor de astăzi. Atuul Bacăului este poziţionarea geografică în regiune, faptul că ne găsim la confluenţa multor drumuri.

13. – Care ar fi proiectul de suflet pe care doriți să-l implementați în acest mandat?

– Proiectul de suflet cred că ar fi asfaltările de drumuri în localitate şi, de ce nu, gazul metan, după ce am finalizat în comună infrastructura subterană (apă şi canalizare). Avem nevoie de străzi asfaltate, care să nu mai fie distruse mereu de ploile torenţiale ce se abat din ce în ce mai des peste zona noastră. Iar gazul este o necesitate, este o metodă de reducere a defrişărilor massive, a poluării şi un mod civilizat de viaţă.

14. – Unde vă petreceți vacanțele?

– La mine, vacanţă în ultimii ani înseamnă câteva zile, maximum o săptămână, de regulă acasă cu familia. Atunci când se poate, plec în excursie la munte sau în împrejurimi. Acasă este veşnic ceva de făcut!

15. – Vegetarian sau omnivor?

– Sunt omnivor.

16. – Vârsta

– Am 56 de ani împliniţi.

17. – Familia
Sunt căsătorit şi am trei fete.

18. – Profesia

– De profesie sunt economist.

19. – Studii

– Studii superioare cu licenţă în Economie.

20. – Ce nu v-am întrebat dar doriți să răspundeți?

– Cum ne păstrăm resursa umană acasă? Trebuie să facem orice astfel încât tinerii, fiii si ficele acestei ţări, să rămână acasă, să muncească acasă, să ducă mai departe tradiţiile acestor locuri. Pentru aceasta, societatea, administraţia publică trebuie să-i ofere cetăţeanului minimul necesar: şcoală, asistenţă medical şi socială dacă e nevoie, utilităţi, adică apă, canalizare, gaze natural şi electricitate, loc de muncă şi tot ce are nevoie pentru a fi fericit acolo unde s-a născut.