Interviu cu Adrian Fuioaga, inspector general al Inspectoratului Scolar Judetean Bacau
– Domnule inspector general, sa incepem cu… incheierea anului scolar. Cum il apreciati dupa datele preliminare si din desfasurarea activitatii pe intreg anul?
– Tot in aceasta perioada mi s-a incheiat si un an de mandat. Am venit aici acceptand o provocare. Anul acesta care se incheie a fost unul normal, cu succese si insuccese, cu framantari interne, cu greve, cu rezultate la olimpiade. Dar ce este foarte important: eu am gandit atunci, gandesc si acum ca trebuie operate multe schimbari in sistem. Mai intai trebuie schimbata rezistenta la schimbare, exista, ca peste tot, o anumita rezistenta la schimbare. Noi, ca institutie, trebuie sa fim in mijlocul evenimentelor, sa fim mult mai prezenti in scoli decat am fost pana acum, sa ne indeplinim mai bine menirea. Ritmul este altul, invatamantul, ca orice alt domeniu, extirpa si opereaza continuu, uneori pe cord deschis. A fost un an greu, iar schimbarile care se intrevad in anul urmator ne va solicita si mai mult, va fi nevoie de competenta si curaj.
– De 20 de ani tot schimbam. Atunci sa vorbim despre ce nu s-a schimbat.
– Eu cred ca pe unele segmente nu s-a schimbat nimic, iar pe altele nu s-a schimbat suficient, dorinta de schimbare nu a mers pana unde trebuia. Am fost mereu preocupati de cotidian, ne place sa spunem ca suntem foarte ocupati si uitam ca impingem la o caruta cu franele trase, uitam obiectul schimbarii, copilul, elevul, cel care, in final, ne asigura chiar o pensie, ca sa merg cu rationamentul pana la capat. Sigur ca si profesorul este in ecuatie, insa vremurile s-au schimbat. Acum vorbim si comentam modul de titularizare, ca acest lucru ar putea sa dispara, poate ca este necesara o fluctuatie a cadrelor in sistem. Sa vedem cum va fi forma finala a Legii Educatiei, insa nu trebuie sa ne speriem, avem exemplu din mediul privat. Acolo nu esti legat de un post pana la adanci batraneti, este si la noi nevoie de o anume mobilitate, de un transfer mai consistent de competenta. Nu are ce cauta teama la schimbare. Este nevoie doar de prudenta.
Invatamant centrat pe elev
– Pentru anul scolar 2010-2011 titularizarea respecta aceleasi norme ca anul trecut?
– Da. Examenele vor fi tot centralizat, ca si anul trecut. Pana ne vom obisnui cu descentralizarea, titularizarea va fi cu examene, cu subiecte de la minister, in doua centre. Eu sper, cred, ca aceste examene vor fi sustinute pe viitor in scoli, dupa o alta metodologie. Ideea este ca totul sa se faca transparent, cu seriozitate, sa fie eliminate suspiciunile, care au existat dintotdeauna. Important este ca directorul, conducerea scolii vor lucra cu cel care a castigat concursul. Eu, care am fost multi ani si director, m-am lovit de oameni veniti pe baza examenelor centralizate si nu-si aveau locul in scoala, si chiar in sistem.
– De cand va trece clasa a IX-a la gimnaziu? Este o modificare foarte importanta, de structura, cu implicatii majore in configuratia corpului profesoral, al nivelului de adaptare si finalitate.
– Da. Aici beneficiarul este elevul. Se doreste ca elevii sa plece in viata cu o experienta mai mare, cu o seama de cunostinte mult mai solide. S-a pus problema elevilor din mediul rural care vin in urban pentru continuarea studiilor, sa fie mai bine pregatiti pentru impactul cu exigentele din licee si colegii. Acesta este punctul de vedere al initiatorilor, cum va fi, ce va fi, vom avea timpul necesar sa evaluam. Aceasta modificare se va petrece in doi-trei ani, asa ca vom avea timpul necesar sa pregatim din timp logistic si organizatoric noua prevedere a legii. Insa va spun, s-au adus numeroase “amendamente” la lege, unele extrem de bine argumentate, altele exagerat politizate.
Examen de admitere in licee
– Am vorbit despre ce va fi, sa incercam o incursiune si in ce este acum, ce arde la nivelul invatamantului bacauan.
– Continua Bacalaureatul, cu toate disfunctionalitatile de organizare si desfasurare, este pacat ca formele de protest ale cadrelor didactice s-au suprapus pe calendarul examenului, insa pana la urma acea proba s-a desfasurat bine, cu exceptia despre care se stie deja.
– Putem spune ca in 2011 examenul de Bacalaureat se va desfasura pe aceeasi structura?
– Nu, eu nu pot spune acest lucru. Eu am rezerve, la fel ca si multi colegi, cu privire la proba de Competente la calculator. Nimeni nu te va angaja ca ai un certificat pentru asemenea competente, proba de baza, in opinia mea, este practica in acest domeniu. Pregatirea pentru aceasta proba a ocupat destul timp din pregatirea elevilor pentru probele „serioase”, sa le zicem.
– Este posibil ca la anul sa se schimbe iar probele la BAC…
– Eu sper ca Bacalaureatul sa fie gandit altfel, sa cuprinda probe mai complexe, care ar face ca elevii sa se pregateasca la aproape toate materiile, sa devina mult mai serios, cu mai putine probe. Cat priveste evaluarea elevilor din clasa a VIII-a, sunt convins ca in anii urmatori se va reveni la vechea forma, cea cu examene. Fiecare scoala isi stie interesul, batalia fiind pentru fiecare elev daca doreste sa fie la un anumit liceu. Ideea, pe care am sesizat-o si in discutiile de la minister, este sa facem admitere. Cred ca si la facultati ar trebui introdus examenul, sa nu mai primeze interesul, numarul de studenti, ci competenta. Si aici este o mare rezistenta, facandu-se apel la autonomie si este un mare deranj cand intervine ministerul. Spun acest lucru si din prisma beneficiarului de asemenea absolventi. Devine chiar hazliu cand te uiti pe cererile depuse, pe lucrarile date de o parte din acesti „absolventi”, mai ales a celor de la ID. Dar nu numai. Este, vedeti, o problema de sistem, de schimbare.
Sufletul dascalului face minuni
– Ce lipseste acum in invatamant, pe langa multe disfunctionalitati de care am vorbit?
– Sufletul. Vedeti, eu am o problema aici, eu as vrea ca la catedra sa fie cat mai multi dascali, sunt prea multi profesori si prea putini dascali. Si nu o spun numai eu. Este nevoie si de suflet pentru a-i modela, pentru a-i pregati pe elevi. Si sufletul nu face parte din probele la examenele de titularizare, de grad. Este adevarat ca sunt probleme, toti le avem, insa nu trebuie ca acestea sa omoare, sa dispara la noi tocmai ceea ce este foarte important, care ne defineste pe noi: sufletul nostru, al dascalului.
– Stam bine la teorie si stam prost la practica in scoala romaneasca, toate liceele au acelasi profil; nu-i rau, insa societatea, economia au nevoie si de oameni cu pregatire tehnica.
– Vorbim mereu de invatamant centrat pe elev. Spunem ca il facem, dar nu prea avem datele necesare sa vedem cum ajungem acolo. Acum este nevoie si de disciplinele de care vorbeati, copilul poate alege, insa dirigintele, parintele au si ei un cuvant de spus. Se face multa teorie in scolile noastre si cred ca este nevoie de o noua orientare, catre concret, catre viata, catre ceea ce se vede in economie. De la 1 septembrie vom avea o alta retea scolara, se lucreaza la comasarea unor scoli, ideea este ca la nivelul unei comune sa functioneze una sau doua scoli puternice, numai cu cadre didactice calificate. In anul scolar 2010-2011 vom reduce 60 de scoli si, implicit, un anumit numar de cadre didactice, atat in mod natural, cat si prin detasari sau desfacerea contractului de munca. O problema va fi totusi, cea a transportului elevilor, insa aici vor trebui sa se implice mai mult si comunitatile locale.
– Liceele, colegiile, inspectoratul scolar se uita in strada cand isi stabilesc structura anului de studiu?
– Sigur, ideal ar fi sa-ti stabilesti discipline, specializari care sa atraga, care sa fie in consesns cu realitatea de langa, de dincolo de gardul institutiei, astfel ai putea sa acoperi si nevoia comunitatii. Cand eram director la Colegiul „Anghel Saligny”, cel putin 20 la suta din absolventi se puteau angaja deja in unitati industriale din judet. Sigur ca ar trebui sa se puna mai mult accent pe pregatirea practica, profesionala a elevilor, insa, mai discut cu prietenii mei, cu o parte din colegi, ii pregatim profesional, dupa care le oferim liceul, perioada in care se uita tot ce au acumulat in timp, pentru ca liceul a devenit visul fiecarui copil, al parintilor. Ar fi nevoie ca si invatamantul profesional sa fie privit cu foarte mare seriozitate. Nu ar mai trebui sa ne fie rusine ca avem numai scoala profesionala, dar aceste modificari presupun timp, schimbare de mentalitate, interventia comunitatii, a mediului economic.
Lectii color
– Ce se mai aude de acele campusuri scolare, de care s-a facut mare vorbire prin campaniile electorale?
– Se lucreaza acum la Parincea si Podu Turcului. Acolo vor exista camine, cantine, locuinte pentru profesori, conditii pentru a sustine un invatamant de calitate, la care vor accede elevi din zonele adiacente. Se doreste infiintarea unor centre puternice de invatamant, cu dotari corespunzatoare, in asa fel incat sa nu mai intalnim cazuri in care laboratoarele de informatica, calculatoarele, materialul didactic sa fie tinute sub cheie, acasa la profesori. S-au platit bani multi pentru programe, sunt donatii substantiale pentru ca o parte din procesul de invatamant sa se deruleze cu aceste mijloace moderne. Foarte putine sunt folosite. Sunt hotarat sa pun ordine aici, iar cine nu vrea va fi nevoit sa plece din sistem. Este asa o lene didactica, daca ma pot exprima asa. Iar noi nu mai suntem dispusi sa platim lenea. Copiii sunt deschisi si atrasi de calculatoare, nu inteleg de ce unii profesori nu vor sa deschida un calculator, pentru a face “lectii color”. Este fascinant, este atragator, elevii vin la ore, invata, inteleg mai bine. Poate am diminua si abandonul scolar, care tinde sa devina un fenomen. La nivelul invatamantului primar avem 136 de cazuri, la gimnaziu 293, iar la licee 241, la care adaugam si 235 in invatamantul profesional. Daca luam situatia la nivelul semestrului I, din 89.000 de elevi inscrisi, 4207 aveau situatia scolara neincheiata. Dintre acestia, cu siguranta, sunt si elevi care au abandonat scoala, restul fiind corigenti si alte cazuri speciale.
– Si in plan politic, dar si institutional se vorbeste mereu de asigurarea egalitatii de sanse pentru toti elevii, mai ales pentru cei din mediul rural. Din moment ce vorbim, inseamna ca ea nu exista?
– Da, exista o oarecare inegalitate in pregatire, in conditiile asigurate. De ce, ma intrebati? Din cauza lentorii de care v-am vorbit, din cauza climatului caldut mentinut la nivelul unor scoli, a dezinteresului multor cadre didactice. Mai adaugam nefolosirea metodelor si tehnicilor moderne, a abandonului exigentei la ore, nepotisme si mai stiu eu ce se mai intampla prin scoli in mediul rural. Vin copii din rural cu medii mari si dupa ce intra la liceu vezi ca nu sunt de acel nivel. Este inacceptabil si va trebui sa facem mult mai mult in aceasta directie. Avem cadre didactice pregatite, cu grade, specializari, cu vechime, cu salarii, sunt centre de documentare, laboratoare si, totusi, aceste diferente, uneori suparatoare, se observa. Eu cred ca aici directorul, Consiliul de administratie au responsabilitatea actului educational de valoare, sa readuca exigenta in scoli, astfel ca oamenii, parintii, comunitatea sa-si ridice palaria in fata dascalului, asa cum se intampla acum 20-30-40 de ani.
