Transportul de marfă pe calea ferată Adjud-Târgu Ocna împlinește, pe 28 septembrie, 140 de ani. Una dintre cele mai importante lucrări ale celebrului inginer constructor Anghel Saligny, acest tronson de cale ferată lung de peste 50 de kilometri a fost proiectat, însă, cu nouă ani înainte ca pe aici să treacă primul tren de marfă. Tronsonul face parte din calea ferată Adjud-Siculeni (Ciceu), legătura între Moldova și Ardeal. Calea ferată a fost inaugurată la 22 iunie 1884 pentru traficul de călători, când s-a dat în folosință „Gara Mare”, iar pe 28 septembrie 1884 pentru transportul de marfă.
În 1875, un întreprinzător englez a primit concesiunea pentru construirea căilor ferate Ploiești-Predeal și Adjud-Târgu Ocna, lucrări la care avea să fie implicat și inginerul român. Proiectul se înscria într-un complex gândit pentru așa-numitele „drumuri ale sării”, care la acea vreme erau Câmpina-Telega, Buda-Slănic, dar și Târgu Ocna-Adjud.
Sare, lemn, păcura, cereale transportate cu trenul
Când s-a aprins lumina verde și pentru trenurile de marfă, în gara Târgu Ocna au fost amenajate imediat, pe rampă, compartimente pentru depozitarea mărfurilor, separat pentru fiecare localitate învecinată. Aici – citim în monografia căii ferate Adjud-Ghimeș –, s-au depozitat lemnul din pădurea Măgurii, păcura din Moinesti, Lucăcești și Solonț, cerealele și fructele de pe Valea Trotușului și tot acolo erau ținute și vitele. Pentru transportul de sare de la saline până în gară, Regia Monopolului de Stat a inaugurat în 1885 o linie de funicular numit de locuitori „Americanul” sau „Teledinamicul”. Linia acestuia traversa Dealul Fetelor până în gară. Instalația a funcționat până în 1886, când s-a înființat și halta de mișcare Salina, iar liniile de tren au ajuns, astfel, până în curtea salinei. Timp de 15 ani, stația de cale ferată Târgu Ocna a fost stație terminus.
Gara Târgu Ocna, monument istoric
Anghel Saligny a proiectat linia ferată Adjud-Târgu Ocna în 1881, pentru care a prevăzut, în 1882, și primele poduri combinate – șosea și cale ferată – din țară. Podurile sunt amplasate peste râul Trotuș. La Târgu Ocna a fost construită și o stație de cale ferată, a cărei arhitectură o înscrie între monumentele arhitectonice și istorice. Acest drum de fier avea să fie unul dintre argumentele forte pentru care mult mai târziu, în anii ’50 ai secolului trecut, s-a proiectat construirea platformei industriale Borzești-Onești, una dintre cele mai mari din țară. Din 1980, tronsonul de cale ferată Adjud-Târgu Ocna a fost dublat și electrificat.
170 de ani de cale ferată în România
Căile ferate au pătruns în vechile provincii istorice ale României de astăzi pentru prima dată în Banat (1854), apoi in Dobrogea (1860), Transilvania (1868), Muntenia (1869), Moldova si Bucovina (1869) si Oltenia (1875). Căile Ferate din Romania au o istorie de 170 de ani. Calea ferată a fost un motor al progresului tehnic și, uneori, chiar economic al societății. De asemenea, a fost un factor de stabilitate care, în mare măsură, nu a putut fi influențat de curentele politice. În etapa a doua a dezvoltării infrastructurii feroviare din România (1881-1918), tot societățile străine construiesc 29 de tunele, între cele mai reprezentative fiind și cele de pe linia Ciceu-Adjud. De asemenea, pentru căile ferate construite pe teritoriul României de astăzi, între anii 1854-1875, au fost aduse în țară locomotive din Anglia, Franța și Austria.
