Mii de bacauani s-au trezit fortat duminica dimineata, la ora 4,37, in zguduiturile produse de cutremurul de magnitudine 5,5 grade pe scara Richter, produs in Vrancea, la o adâncime de 134 km, resimtit puternic in intreg judetul.
A fost, totodata, si cel mai puternic seism din ultimii patru ani. Retelele de socializare au fost instantaneu asaltate de persoane care au relatat intâmplarile asa cum le-a trait fiecare, la diferite etaje ale imobilelor si in diferite locatii.
Relatarile au facut referire, in special, la cele doua unde seismice resimtite, prima de verticala (despre care specialistii spun ca afecteaza mai putin cladirile) si apoi cea pe orizontala, de forfecare, ce are efecte asupra structurii de rezistenta a imobilelor.
Judetul Bacau este pozitionat de catre specialistii in fizica Pamântului in cea mai afectata zona de catre undele seismice generate de Vrancea, zona care se intinde de la Chisinau pâna la Bucuresti. Este zona de „cod rosu”, unde la precedentele cutremure de mare magnitudine s-au produs majoritatea pagubelor materiale si pierderilor de vieti omenesti.
Cutremurul de duminica dimineata a fost, din fericire, unul de magnitudine moderata si, dupa cum a declarat Mircea Radulian, directorul Institutului de Fizica Pamântului, probabil ca Vrancea va sta linistita o perioada, intrucât energia s-a eliberat prin aceasta miscare telurica.
Situarea Bacaului in „zona rosie” ar trebui sa ne dea fiori, mai ales ca in apropiere exista si alte zone care genereaza seisme. Directorul Radulian a declarat pentru „Desteptarea” ca avem chiar in judet o zona seismica mai putin cunoscuta, lânga Sascut, capabila sa declanseze un seism sau chiar un roi de seisme de mica intensitate, cum s-a intâmplat in luna martie 2013.
La Bacau, multe cladiri sunt in stare foarte proasta, subrezite de seismele din 4 martie 1977 (7,2 grade Richer), 30 august 1986 (magnitudine 7,1 grade pe scara Richter), 30 mai 1990 (6,9 grade), 31 mai 1990 (6,7 grade). Cutremurul din 4 martie 1977 a fost cel mai devastator din perioada de când se fac masuratori seismice in România. S-a produs la ora 21.22, a avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter si a durat 55 de secunde. S-au inregistrat 1.578 de victime, din care 1.424 numai in Bucuresti. In toata tara au fost peste 11.300 de raniti si aproximativ 35.000 de locuinte s-au prabusit.
Bacaul a scapat atunci fara victime, dar mai multe imobile au fost grav afectate. Printre acestea s-au numarat cladiri de pe strazile Nicolae Balcescu, Mihai Viteazu sau Marasesti, unele fiind ulterior demolate. Tot in timpul seismului a cazut aproape in intregime si acoperisul Universitatii din Bacau.
Ulterior au fost efectuate expertize, blocurile au fost incadrate in diferite grade de risc seismic si urgente de consolidare, dar lucrari s-au facut la un singur bloc, Marasesti 11, cel aflat vis-a-vis de Primarie. Celelalte au probleme mari in continuare, iar un cutremur mai puternic poate provoca pagube materiale importante, dar si pierderi de vieti omenesti.
Blocuri subrede
In municipiul Bacau exista 94 de imobile cu structura de rezistenta subrezita de seisme, incadrate in diferite grade de urgenta pentru a fi consolidate. Blocurile de urgenta 1 sunt: Razboieni 23, Mihai Eminescu 7B, Nufarului 42, Aleea Parcului 1, Razboieni 50, N. Titulescu 26, Razboieni 28, Mihai Eminescu 18, Nicu Enea 48, Marasesti nr. 4, 7, 9, 10, 12. Alte 38 de imobile sunt incadrate la urgenta 2, iar alte 42 de imobile sunt incadrate la gradul de urgenta 3. Lista completa a imobilelor cu probleme poate fi consultata pe pagina de internet a Consiliului Judetean Bacau.
