Un reprezentant de marca al jurnalismului lingvistic este profesorul Ioan Danila, colaborator permanent al cotidianului “Desteptarea” si al altor publicatii importante din tara, printre care revista “Ateneu”.
În toamna anului trecut, domnia sa a scos o carte cu titlul “Pentru limba noastra” (Editura Bacovia, Bacau), în care si-a adunat “casetele” aparute în revista bacauana de-a lungul anilor. Cartea nu a iesit întâmplator, fiind editata la jubileul Ateneului, prilej de fertile rememorari si de semnificative bilanturi. Cele cincizeci de articole din cuprins (publicate, initial, sub genericul „Cum vorbim, cum scriem”) reflecta faptul ca, în mod esential, limba este un organism viu, fiind dinamica si mereu în schimbare.
Dar tematica rubricii a fost si este mult mai diversa, ea cuprinzînd „de la descrierea normei lingvistice la prezentarea de lucrari în domeniu si de la relatari ale unor experiente considerate semnificative pâna la formularea de atitudini menite sa amelioreze starile de lucruri îndeosebi din învatamântul românesc”. Iar rezultatul este un volumas care se parcurge, deopotriva, cu interes, cu folos, dar si cu placere, pentru ca articolele sunt scurte, dar pline de informatie, si sunt sprintene, captându-ti atentia si prin prin stil.
„Categoric, traim sub semnul cuvântului. Are însemnatate ce spunem, ce scriem, dar încet-încet ne ducem catre felul în care comunicam, interesati nu de referentul mesajului, ci de semnul care ne pune în legatura cu lumea din jur”, spune Ioan Danila. Ca sa stabilim astfel de legaturi, ca sa putem comunica este nevoie de însusirea unor limbaje sau metalimbaje.
Este important sa comunicam, dar acest lucru nu trebuie facut oricum, ci cu atentia îndreptata spre corectitudinea limbii, profesorul Ioan Danila fiind un om „care-si iubeste limba materna, pe care o slujeste cu devotament, ca un sacerdot” (Ion Ticalo), si care transmite, prin scrisul sau, îndemnul de iubire si de respect pentru limba noastră stramoseasca. De aceea îl mâhneste peste masura orice atentat grosolan la curatenia limbii române, luând atitudine prompta în fata oricaror stricaciuni si mutilari ale acesteia.
Prin acest spirit reactiv, nutrit de profunda dragoste pentru limba noastra cea frumoasa, pentru bogatia si expresivitatea ei, cartea profesorului Ioan Danila, una plina de multe învataminte, îsi sporeste valoarea, dovedindu-se foarte actuala si necesara.
