„Traducerea Bibliei s-a făcut întocmai după limba noastră”

Sunt cuvintele P.S.S. Petru Gherghel, rostite în Aula „Anton Durcovici” a Catedralei Romano-Catolice „Sfânta Fecioară Maria, Regină” din Iași sâmbătă, 29 aprilie, în cadrul unui eveniment marcând împlinirea a zece ani de la încheierea primei traduceri în limba română a Bibliei în Biserica Romano-Catolică din România. După Biblia de la Bucureşti (1688) şi, în Biserica Greco-Catolică, Biblia de la Blaj (1795), avem din 2013 Biblia de la Iaşi, în Biserica de rit latin, Romano-Catolică. Preoţii Alois Bulai şi Eduard Patraşcu, traducătorii, continuând osârdia regretatului pr. Anton Budău, au înfăptuit această traducere pentru prima oară după textele originale, în limbile ebraică şi greacă.

Am răspuns amabilei invitaţii a P.S.S. Iosif Păuleț, episcop de Iaşi, şi am reactualizat cele publicate în Revista „Ateneu” (numărul din nov.-dec. 2013), la rubrica „Pentru limba noastră”, sub titlul „Cultura şi spiritualitatea românească, într-un eveniment de excepţie: Biblia de la Iaşi”. Lucrarea (tipărită în Bacău), adresată „şi romano-catolicilor de pe văile Siretului, Trotuşului şi Bistriţei, depune mărturie despre continuitatea, vechimea şi vitalitatea idiomului românesc vorbit şi, de acum, şi citit cu smerenia datorată Cuvântului divin” (p. 2). Despre impactul complex (teologic, lingvistic, cultural etc.) al versiunii 2013 au vorbit specialişti din partea celorlalte confesiuni creștine din țara noastră, dar şi din Polonia, Italia ş.a., moderator fiind pr. dr. Ștefan Lupu, rectorul Seminarului Mare din Iași.

Pentru băcăuani, data de 29 aprilie este de importanţă majoră: în această zi, a anului 1876, Mihai Eminescu a inspectat Şcoala Primară din Lipova, iar în anul 1923 a fost republicată o judecată a poetului, în acord cu tematica religioasă: „Omul are în el numai şir, fiinţa altor oameni viitori şi trecuţi. Dumnezeu are deodată neamurile ce-or veni şi ce-au trecut; omul cuprinde un loc în vreme, Dumnezeu e vremea însăşi, cu tot ce se întâmplă în ea”.

În semn de preţuire a travaliului celor doi traducători, Societatea Cultural-Ştiinţifică „Vasile Alecsandri” Bacău le-a acordat Medalia „Bicentenar George Sion”, iar în final, o tânără din public mi-a mărturisit cu bucurie că în clasa I a memorat şi a cântat cu învăţătoarea poezia „Limba românească”, inclusă în Abecedarul anilor 2000. Cu aceeaşi bucurie i-am comunicat că manualul respectiv (de la Editura All) a fost realizat de doi băcăuani.

Foto: Aurel Stanciu