Paștele, cea mai mare sărbătoare a creștinătății, este întâmpinat în România cu un amestec de tradiții vechi, obiceiuri pline de simboluri și momente de profundă încărcătură spirituală. Prima zi de Paște, în special, marchează începutul bucuriei după perioada postului și este celebrată în toate regiunile țării prin ritualuri care variază, dar păstrează întotdeauna același mesaj: victoria vieții asupra morții și a luminii asupra întunericului.
Slujba Învierii și lumina sfântă
Tradițiile de Paște încep în noaptea de sâmbătă spre duminică, când credincioșii merg la biserică pentru a lua parte la Slujba Învierii. În mâinile lor, lumânările aprinse din lumina adusă de preot simbolizează învierea lui Hristos și biruința vieții. Obiceiul este ca această lumină să fie dusă acasă cu grijă, iar gospodarii să înconjoare casa cu ea, pentru a alunga răul și a binecuvânta gospodăria.
Unii păstrează lumânarea de Paște întreaga perioadă a sărbătorilor, aprinzând-o la momente importante sau în caz de nevoie, ca un simbol al protecției divine.
Masa de Paște: ouă roșii, miel și cozonac
Prima zi de Paște este strâns legată de bucuria revederii în familie și de ospățul tradițional. Masa de sărbătoare este deschisă, de obicei, după ce toți membrii familiei s-au spălat pe față cu apă în care au fost puse un ou roșu și un bănuț de argint – un ritual menit să aducă sănătate și noroc.
Ouăle roșii, simbol al jertfei și învierii lui Hristos, sunt nelipsite. Tradiția spune că cel care ciocnește primul ouul și îl sparge pe al celuilalt va avea parte de putere și sănătate tot anul.
De asemenea, se mănâncă friptură de miel, drob și ciorbă de miel, toate având rădăcini în simbolismul religios – mielul reprezentând sacrificiul lui Iisus pentru mântuirea omenirii. Cozonacul și pasca, dulciurile tradiționale, încheie festinul, semnificând dulceața credinței și împlinirea sufletească.
Salutul pascal
Începând din zorii primei zile de Paște, salutul obișnuit este înlocuit cu „Hristos a înviat!”, la care se răspunde „Adevărat a înviat!”. Acest salut, rostit cu solemnitate sau cu bucurie, întărește comunitatea credincioșilor și reamintește esența sărbătorii.
În unele sate, oamenii își făceau și daruri simbolice cu această ocazie – ouă roșii, cozonaci sau prăjituri, toate însoțite de urări de sănătate și belșug.
Obiceiuri și superstiții
Românii au păstrat, de-a lungul secolelor, numeroase obiceiuri care dau culoare primei zile de Paște:
-
Spălatul cu apă proaspătă: în multe zone, dimineața de Paște începe prin spălarea cu apă curată sau apă sfințită, în care s-au pus flori, ouă roșii și bani. Se crede că astfel copiii și tinerii vor fi frumoși și sănătoși tot anul.
-
Prima persoană întâlnită: în unele părți ale țării se spune că, dacă în prima zi de Paște întâlnești un bărbat, vei avea noroc tot anul.
-
Păstrarea focului: după slujba de Înviere, gospodarii aprindeau un foc mic în curte sau la marginea satului, ca simbol al purificării și protecției.
-
Oul cu dublu gălbenuș: dacă la masa de Paște se găsește un ou cu doi gălbenuși, este semn de mare noroc sau de o nuntă apropiată în familie.
Jocurile și veselia
În trecut, după masa de Paște, în curțile bisericilor sau pe pajiști, copiii și tinerii organizau diverse jocuri tradiționale: sărituri peste foc, „bătutul toacei” sau întreceri cu ouă rostogolite pe pământ. Era un mod de a celebra învierea primăverii în același timp cu Învierea Domnului.
În unele zone, prima zi de Paște era considerată exclusiv zi de rugăciune și familie, lăsându-se jocurile și veselia pentru a doua și a treia zi.
Astăzi, deși multe dintre aceste tradiții s-au modernizat sau au fost uitate, Paștele rămâne, pentru români, o sărbătoare a renașterii, a iubirii și a speranței. Și, indiferent de schimbările vremurilor, prima zi de Paște păstrează acea emoție aparte a reîntâlnirii cu lumina și bucuria vieții.