Nu este nici o exagerare. Avem și noi un mic Cernobâl în centrul orașului, pe unde nu se mai calcă de mulți ani. Zona din spatele stadionului îți înduce acea stare tristă de loc părăsit Ca o casă din care locatarii, odată plecați, nu se mai întorc. Nici priveliștea mohorâtă, văzută de la geamurile saloanelor din spital, care dau spre parcarea mare, nu este menită să ridice moralul pacienților internați.
Altădată locul era plin de viață. Spațiile din jurul stadionului erau toate închiriate, pentru activități economice și de prestări servicii. Se organizau zilele orașului, concerte, festivaluri de bere. Era loc de promenadă, aer curat pentru sportivii ieșiți la antrenamente. Pandemia nu are nici o vină. Declinul a început cu mulți ani în urmă, când orgoliile politice au depășit interesele comunității. Partea proastă este că, înfară de promisiuni, nu se face nimic.
Singurii care se bucură probabil sunt boschetarii și elevii școlilor de șoferi, care în lipsa pietonilor pot face manevre în siguranță.
Primarul-Daniel Stanciu-Viziteu a semnat, la finele anului trecut contractul, pentru realizarea studiului de fezabilitate la proiectul privind reabilitarea Stadionului Municipal, cu o firmă de proiectare din Cluj. Valoarea contractului este de 154 mii lei, cu termen de predare în 4 luni. Mai avem de așteptat. Urmează ofertele constructorilor, rezolvarea contestațiilor, costurile… trece și anul acesta. Poate vor da măcar cu o motocoasă.
