Într-o perioadă în care entuziasmul muncii colective anima întreaga societate, strada Mioriței din Bacău devenea, în 1973, un simbol al devotamentului tineretului pentru modernizarea orașului. Fotografia din arhiva „Deșteptarea” surprinde o scenă caracteristică acelor vremuri: zeci de tineri, echipați cu lopeți și târnăcoape, modelând viitorul orașului prin muncă voluntară.
Potrivit unui articol din „Steagul Roșu”, acest șantier a fost cel mai mare din municipiu destinat tineretului. Primele brigăzi mobilizate au fost formate din elevi ai liceelor „Bacovia” și „Vasile Alecsandri”, care s-au ocupat de descoperirea și scoaterea liniei de joasă tensiune, amenajarea primilor metri ai noii centuri de ocolire și pregătirea terenului pentru trotuare. Ulterior, au intrat în acțiune brigăzile de uteciști din toate întreprinderile și instituțiile municipiului.
Într-o atmosferă efervescentă, ritmul lucrărilor a crescut rapid. Doar într-o zi, peste 400 de voluntari s-au adunat imediat după o ploaie torențială, convinși că trebuie să ducă proiectul mai departe. Angajați ai fabricilor „Partizanul” și „C.P.L.”, ai U.M.R. și Electromontaj s-au implicat activ în descărcarea și împrăștierea balastului, pregătirea terenului și ridicarea aliniamentelor străzii.
Această fotografie nu surprinde doar un moment de efort fizic, ci și un instantaneu al unui ideal colectiv: credința că, prin muncă și solidaritate, se poate construi un viitor mai bun. Pentru mulți dintre acești tineri, experiența de pe șantierul Mioriței a fost o lecție despre implicare, responsabilitate și spirit civic – valori care, chiar și după decenii, merită să fie reamintite.
