Timpul probabil nu mai este probabil

@ interviu cu Gheorghe Canache, seful Centrului Regional de Prognoza a Vremii Bacau

Gheorghe Canache este, dupa cum insusi recunoaste, cel mai vechi meteorolog in activitate din tara. Nascut in satul Carligi, comuna Filipesti, cu foarte multi ani in urma, a urmat liceul in Bacau, atunci se chema Scoala Medie nr. 1, apoi Liceul „Bacovia”, iar astazi Colegiul „Ferdinand I”, in 1960. A fost student eminent al Facultatii de Geografie de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iasi, fiind in promotia 100. A intrat in facultate cu media 10 si a absolvit-o cu 9,97. Nu a ales cariera didactica, s-a dus direct la Sibiu intr-o institutie de cercetare meteorologica. Revine in Bacau si pe 29 decembrie 1965 a fost prima zi de serviciu la Centrul de Prevedere a Vremii, astazi Serviciul de Prognoza pentru Moldova. Fiind casatorit, avea deja un copil, Aina Maria (in prezent lucreaza la Directia de Ape „Siret”, sefa Serviciului Financiar – Contabil), a primit un apartament, „ceea ar fi extrem de benefic si astazi pentru specialistii care aleg sa vina in Bacau”, este de parere interlocutorul nostru. Gheorghe Canache a devenit seful Centrului de Prognoza in anul 1968. Cu o mica intrerupere in perioada de dupa Revolutie, Gheorghe Canache a continuat sa conduca acest centru, astazi cu dispensa de varsta.

– Suntem la Centrul Regional de prognozare a vremii, interviul nostru va fi publicat luni, 20 februarie 2006, cum va fi vremea, domnule Canache in aceasta zi?
– Aparatura de care dispunem ne permite sa facem o prognoza pe sapte zile, ceea ce pentru noi este o performanta fata de anii trecuti. Pentru cititorii dumneavoastra, luni va fi o vreme calda pentru aceasta perioada, cu temperaturi, ziua, la Bacau, de pana la opt grade, iar dimineata, temperatura va fi usor mai coborata, probabil minus un grad. Pentru acest interval, vremea este destul de calda, ceea ce ne-a determinat sa avertizam beneficiarii si autoritatile locale asupra producerii unor scurgeri masive de ape pe versanti, ceea ce ar putea conduce la evenimente cu risc in anumite zone ale perimetrului pe care noi il supraveghem.
– De la munti si vai, de la rauri si geo-fizica, ati ales meteorologia, o activitate despre care putina lume stia.
– Atunci, meteorologie si climatologie nu se facea decat la Facultatea de Geografie. Acesta a fost avantajul de am putut sa prind un asemenea post. Ulterior, aceasta disciplina s-a mutat la Facultatea de fizica. As putea sa spun acum ca sunt ultimul geograf care lucreaza in meteorologie. Toti colegii mei care au venit ulterior sunt absolventi de fizica sau de matematica, ca urmare a matematizarii extraordinare a studierii atmosferei. Spre deosebire de alte discipline, in meteorologie nu poti sa faci experimente de laborator. Noi lucram cu un spatiu ce se intinde de la suprafata pamantului si pana la 12 kilometri, unde gasim aproximativ 90 la suta din masa atmosferica.
– De la un posibil profesor care urma sa deschida ochii unor scolari asupra frumusetilor patriei, ati ajuns meteorolog care se adreseaza in fiecare zi la milioane de oameni. Cum s-a simtit Gheorghe Canache cand i s-a spus sa prezinte prima prognoza meteorologica?

Glumele cu meteorologi aveau un sambure de adevar

– Inceputurile au fost destul de grele. Dotarea era la minim, se puteau face prognoze de pana la 24 de ore. Se lucra numai pe baza materialului provenit de la statiile meteorologice. Atunci Romania avea 218 asemenea statii, fata de 160 cat mai sunt acum, iar o data cu intratea in UE vom mai avea doar 70-80 de statii meteorologice. Nu este nici un secret, acum dispunem de observatii satelitare, avem radare de provenienta americana, de ultima generatie, care ne permit sa observam cu totul si totul altfel atmosfera. Dar, sa revenim la intrebarea dumneavoastra. Atunci, marturisesc, rateurile erau destul de accentuate, uneori chiar jenante. Acele erau posibilitatile atunci. Poate si de aceea, pe seama noastra au fost lansate destule glume si chiar bancuri. Si nu este o gluma, in prioada despre care vorbim, Academia de Stiinte a Suediei a acordat un premiu pentru cea mai buna gluma Institutului National de Meteorologie din Stokholm. Era o realitate, deoarece realizarea depasea cu putin 55 la suta si o puteam da si invers ca oricum nu eram cu mult de procentul de realizare. Prima mea prognoza? Am avut sansa sa lucrez cu un meteorolog de mare calibru, Mircea Grama, un matematician foarte bun, de care imi amintesc mereu cu placere, devenit ulterior seful Centrului de Aeronautica de la Otopeni, care m-a ajutat foarte mult, iar prima mea prognoza a fost data publicitatii dupa aproximativ un an. Nu, nu imi mai amintesc ce parametri avea. Oricum, va pot spune ca pentru prestatia mea am fost premiat si inainte de 1989 si dupa 1990.

Prognoza premiata cu un televizor color

– Care au fost cele doua prognoze?
– Inainte de 1989, pentru o prognoza din luna aprilie, nu imi mai amintesc anul, stiu ca sef la judet era Baluta, in timp ce temperaturile in Bacau erau de plus 25 de grade si materialele de care dispuneam ne permiteau sa facem prognoze pana la 36 de ore, am observat mutatii importante in bazinul Marii Negre, ceea ce m-a determinat sa apreciez ca in urmatoarele zile temperatura ar putea sa scada cu 30 de grade, urmata de viscol si depuneri de zapada consistente. Toata lumea s-a uitat la mine ca la un… meteorolog. Toti au ramas socati de aceasta informatie. S-a dat alerta in tot teritoriul si, norocul meu, spun norocul meu in ghilimele, a fost ca viscolul a avut loc, stratul de zapada a ajuns la 48 de centimetri, iar primul secretar m-a felicitat si m-a intrebat ce doresc, iar eu am spus ca nu doresc nimic, insa sotia m-a certat si a doua zi am primit dreptul sa-mi cumpar un televizor color. Cine nu stie, in acea perioada, numai seful judetului dadea asemenea aprobari.

Topor a fost atata” tuturor meteorologilor

– Domnule Canache, pe timpul cand dumneavoastra bateati la portile meteorologie, atata” tuturor era vestitul Nicolae Topor. Ascultam cu emotie si cu placere prognozele lui, avea un farmec si o credibilitate de invidiat. Se spune ca nu a gresit niciodata. Mai exista in Romania un asemenea specialist?
– Nu, nu se poate spune ca nu a gresit niciodata, in meteorologie este riscant sa spui acest lucru, mai ales in acea perioada. Nicolae Topor facea si niste estimari pe perioade mai lungi, climatologice, insa astazi nu se mai fac, ca urmare a gradului lor de realizare scazut. In afara de faptul ca a fost un meteorolog foarte valoros, apreciat pentru estimarile lui, trebuie sa spunem ca si numele l-a ajutat sa devina celebru, asta ca sa folosim o gluma. Eu l-am prins foarte putin, dumnealui era la sfarsit de cariera. Acum, meteorologia este o stiinta, este rezultatul unor colective interdisciplinare, duplate de o tehnica la care nici nu se putea visa atunci. Daca tot am ajuns la acea perioada, noi asiguram atunci si protectia aviatiei civile din Bacau si din Moldova. Acest lucru s-a intamplat pana in 1996.

Bacaul se ia dupa sateliti

– Noi citim in presa, auzim la radio sau televizor prognoza vremii sau timpul probabil, cum ii spuneam inainte. Ce se ascunde in spatele acelei stiri?
– Dupa cum va spuneam, din 1999, am beneficiat de un program, cu finantare americana, de dotare a retelei de prognoza in valoare de 55 de milioane de dolari, din care 10,5 milioane de dolari au revenit centrului de la Bacau si o statiei radar de la Barnova – Iasi, cu care supraveghem sase judete, Suceava, Iasi, Botosani, Neamt, Bacau, Vaslui si un alt radar la Medgidia, cu ajutorul caruia supraveghez ce se intampla deasupra judetelor Galati si Vrancea. In acest fel supraveghem clipa de clipa ce se intampla in spatiul aerian al Romaniei, al Europei, deci al Emisferei Nordice. Suntem beneficiarii informatiilor transmise
de patru sateliti geo-stationari, plasati la 35.000 de km fata de pamant, in spatiul cosmic, de pe care Pamantul se vede asa ca o minge de baschet. In afara de asta beneficiem de date, de imagini si informatii de la satelitii de pasaj ai Organizatiei Meteorologice Mondiale, ai Statelor Unite, Rusiei, Angliei si Frantei, sateliti ce se invart in jurul Pamantului la o inaltime de 800 de km. Apoi, la nivel global, toate statele membre ale organizatiei mondiale, de patru ori pe zi, facem schimb cu informatiile externe. Sa luam exemplul statiei de la Bacau, amplasata pe Aeroportul din Bacau, toate datele acumulate pleaca in strainatate, la fel si eu le primesc de peste tot. Datele noastre sunt cunoscute in Emisfera nordica in 10 minute din momentul in care a fost facuta observatia. Noi avem 23 de statii de la care vin informatii care intra direct in calculator, apoi le transmitem celorlalte statii din tara si din strainatate, via satelit.

Prognoza la secunde

– Comunicatia este aproape instantanee. Toate informatiile sunt prelucrate in centre mondiale, la Moscova, la Londra, Offenbach, Paris etc, iar eu pot intra in posesia acestor informatii in 3-4 secunde. Tara nu plateste nimic, suntem doar obligati sa transmitem datele noastre de pe cele 20 de statii. Se fac apoi modele in centrele mari, la inceput pe perioade mai scurte, iar acum ajungem pana la sapte zile si chiar la 10 zile. Se monitorizeaza absolut tot, temperaturi la sol, la diferite inaltimi, viteza vanturilor, directia, intensitatea, presiuni etc. Toate acestea iti permit sa intocmesti o prognoza cu un procent de adevar de 95 la suta. Avand in vedere ca lucram cu o marfa perisabila, apreciam ca s-a ajuns la un grad extrem de ridicat de prognoza, aproape ca ar trebui sa nu mai spunem „timpul probabil”. Intram in amanunte, insa o prognoza corecta are o importanta foarte mare in aviatie, in agricultura, in transporturi, in viata comunitatilor. Pot fi evitate catastrofe, pot aduce profituri companiilor, stim cum sa ne pregatim viata in fiecare zi.

Golurile de aer pe ruta Bucuresti sunt o legenda

– Ati adus vorba de aviatie. Circula informatii ca pe traseul Bacau – Bucuresti aeronavele intra in anumite goluri de aer, care produc panica si nesiguranta. Este o legenda sau implica si un grad de adevar?
– Este o legenda. Sunt povesti. Goluri de aer se intalnesc pe orice ruta de zbor, de obicei situatia de turbulente in atmosfera se intalneste in care aeronava zboara in zone in care sunt manifestari electrice, norii care se dezvolta pe verticala se intalnesc cu altii care coboara, curenti de forfecare, care circula cu viteze foarte mari, pot produce accidente. Acum, toate aeronavele sunt dotate cu radare si pot sa ocoleasca aceste turbulente. Un accident aviatic, cauzat de acesti curenti s-a produs la Oradea, prin anii „70, implicata fiind o cursa Moscova- Budapesta. Tocmai asemenea incidente a condus la dezvoltarea fara precedent a meteorologiei.

Un calculator face munca a patru miliarde oameni

– Nu mai trebuie sa o spun, insa aparitia si dezvoltarea calculatoarelor au determinat cresterea gradului, a procentului de adevar intr-o prognoza meteo. Pe pamant, in atmosfera totul se schimba extrem de repede si de aceea este nevoie de o capacitate de stocare si prelucare a datelor foarte mare. Ca sa va dau un exemplu minor la prima analiza, insa extrem de important: mergem afara si masuram temperatura, intram in birou si este posibil sa inregistram o alta temperatura, cu cateva zecimi mai mare sau mai mica. Peste 10 minute, situatia se schimba. Fara aceste dotari, ne spuneau colegii de la Centrul din Londra, ar fi nevoie de patru miliarde de matematicieni sa lucreze acolo pentru a putea sa faca operatiile pe care le face calculatorul astazi. Pana acum trei ani, cel mai putenic calculator din lume il detinea Organizatia Meteorologica Mondiala si era la Londra, iar de doi ani, cel mai puternic calculator este tot al organizatiei, doar ca lucreaza in SUA.

Nu vine sfarsitul lumii!

– Domnule Canache, s-a schimbat vremea in ultimul timp? Vine sfarsitul lumii?
– Lucrez in meteorologie de peste 45 de ani. Dim punctul meu de vedere sunt modificari de clima la nivel global, dar ca s-a schimbat clima in Romania nu, nu poate fi vorba de asa ceva. Schimbari de clima au fost periodic in istoria Pamantului. Anul acesta, cea mai coborata temperatura in Bacau a fost de minus 22 de grade, dar cea mai scazuta temperatura inregistrata vreodata la Bacau a fost de minus 32,5 grade, in februarie 1954. La noi, se fac inregistrari meteo de peste 115 ani si nu s-au consemnat fenomene iesite din comun. La nivel global sunt diferite aprecieri si studii care sunt stocate si analizate. Nu intram in amanunte, insa inchipuiti-va o incalzire de doar doua grade, asta ar insemna ca prin topirea ghetarilor de la cei doi poli, nivelul oceanului planetar ar creste cu 30 de metri. Va las pe dumneavoastra sa apreciati. Este adevarat ca in ultimii 30-40 de ani interventia activitatii umane este mai activa, insa perioada este extrem de mica, in comparatie cu varsta pamantului. Daca se continua cu taierea padurilor, cu eliberarea de noxe in atmosfera, cu scaderea suprafetelor arabile si facem pe ele constructii, fara discutie, pamantul nu mai respira. Si poate nu-i hazliu, insa chinezii au luat hotararea de a nu mai ingropa mortii, ei vor fi incinerati. Va dati seama, la populatia lor, de cat teren ar fi nevoie pentru cimitire. La fel se intampla si la noi, la dimensiuni mai mici. Dupa 1990, suprafete imense au fost scoase din circuitul agricol si s-au construit case, vile, s-au betonat suprafete intregi. Pe unde mai respira pamantul? Trebuie sa avem mare grija de paduri, plamanul Terrei.

Meteorologul este cu noi

– Mai are cetateanul incredere in meteorolog?
– Da. Si nu spun asta ca eu lucrez aici, insa pana la o saptamana, oamenii se pot baza pe noi. Daca pleci la mare, in concediu, te apuci de arat, de semanat, ai o competitie sportiva, te apuci de o constructie, este bine sa te informezi cum va fi vremea, din ziare, de la radio, de la televiziune si chiar direct de la noi, avem telefoane puse la dispozitia bacauanilor de unde se pot informa cu privire la evolutia vremii. Sunt foarte multi, in ultimul timp, care ne suna si se intereseaza. Avem contracte cu societati economice care apeleaza la serviciile noastre, cum sunt cele din agricultura. Pentru intervale scurte pot spune ca am devenit foarte destepti. Cele mai grele prognoze sunt primavara si toamna. In aceste anotimpuri, diferente de doua-trei grade sunt extrem de importante, mai ales pentru culturi.
– Ce spun prietenii, vecinii, familia daca prognoza nu se adevereste?
– Eu v-am spus ca rateurile sunt tot mai rare. Desigur ca unii iau informatiile de la nivelul tarii si este posibil ca deasupra strazii lui sa nu se adevereasca. Insa, pe zona noastra suntem stapani. De cele mai multe ori suntem felicitati, insa trebuie sa fim corecti si sa spumen ca felicitati ar trebui sa fie cei care au aprobat dotarea de care dispunem.

Meteorologii romani au cucerit lumea

– Cat castiga un meteorolog? Este multumit, mai ales ca foarte multi au o pregatire de inalt nivel.
– Este o intrebare, insa nu raspunsul are anumite limite, intre minus si plus. Sunt salarii mai bune ca in alte sectoare, sa spunem ca in invatamant. Este, totusi, destul de putin. Aici sunt insa mult mai mari satisfactii. Dar am sa va spun ceva, in anul in care au venit americanii si au montat instalatiile de care dispunem acum, si au vazut ce facem noi aici, si prognoza generala, si prognoza pentru aviatie, pentru agricultura, multe le stiu ca am lucrat, a ramas mirat si mi-a spus ca daca as avea cu 10 ani mai putin as fi in America un om de 10.000 de dolari pe luna. Specialistii nostri sunt foarte apreciati in Vest. Dupa 1989, din colegii mei aproape niciunul nu mai este in tara. Unul este seful climatologiei in Franta, altul este seful meteorologiei canadiene, seful domeniului din Suedia este roman. La noi s-a facut scoala, nu gluma. Este adevarat ca si in acest domeniu, unii sunt specialisti si altii functionari.
– De ce nu a plecat Gheorghe Canache in strainatate?
– Nu puteam si nu pot. Am familie, am un copil, frati, parinti, familie, si nu puteam sa-mi fie mie bine si ei sa sufere. Este mai complicat.
– Suntem, iata, la final. Puteti sa ne spuneti cum va fi anul meteorologic 2006?
– Nu pot sa va spun, nu ma prindeti. Eu va pot spune doar care va fi vremea in urmatoarele sapte zile. In aceste zile, pana pe data de 22, 23 februarie, va fi mai cald decat normal pentru aceasta perioada, temperaturile vor fi, retineti, de pana la 10-12 grade, mai mari decat ar trebui sa fie, iar temperaturile noaptea vor fi cu 10 grade mai mari. Acum vor fi minus 2-3 grade in nord, vorbesc de noaptea, si plus 4-5 grade in sud. Despre vremea in urmatoarele zile, puteti citi in presa sau direct la sursa. Sa aveti parte de o vreme buna!

Centrul de Prognoza al Moldovei s-a infiintat in anul 1941, la Roman, pe langa o unitate de aviatie. Atunci a inceput razboiul. Acest centru asigura protectia aviatiei, s-a deplasat cu frontul de est, pana la Volga, s-a retras la sfarsitul conflictului. Din 1944, pana in 1956, Centrul METEO a functionat la Iasi, apoi a fost transferat la Bacau, in 1956, unde functioneaza si astazi.Scris de Gheorghe BALTATESCU