Festivalul Internaţional de Artă EUROPALIA, unul dintre cele mai importante festivaluri de artă din lume, la care România este invitat de onoare, s-a deschis oficial la Palatul de Arte Frumoase „Bozar” din Bruxelles, sub patronajul Casei Regale a Belgiei. Expoziţia far, cum a fost denumită, este, anul acesta, „Brâncuşi. Sublimarea formei”, cea mai importantă dintre cele dedicate sculptorului român în ultimele decenii.
Cea de-a 27 ediţie a EUROPALIA este dedicată României şi cuprinde peste 250 de evenimente din sfera artelor vizuale, artelor spectacolului, muzică, film, literatură, educaţie culturală, care are loc atât în Belgia, cât şi în Franţa, Olanda, Germania, Luxemburg şi Marea Britanie.
„EUROPALIA este o ocazie importantă pentru promovarea valorilor culturale, patrimoniului cultural, tradiţiilor multiculturale şi identităţii noastre”, a afirmat, la deschidere, Ramona Mănescu, fostul ministrul de Externe al României.
„Originile Europei” în peste 450 de artefacte
Unul dintre cele mai spectaculoase şi importante evenimente organizate de România la EUROPALIA este expoziţia „Originile Europei. Civilizaţii preistorice între Carpaţi şi Dunărea de Jos”, deschisă la începutul lunii noiembrie, la Muzeul „Le Grand Curtius” din Liege, Belgia, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, Ministerul Afacerilor Externe, în colaborare cu alte 30 de instituţii muzeale şi de cercetare din ţară, printre care şi Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău. Au fost expuse artefacte de primă importanţă din perioada neo-eneolitică, a epocii bronzului şi a primei epoci a fierului, tezaure din aur, argint şi bronz, obiecte de ceramică, os, scoică, piatră, sticlă, chihlimbar, descoperite în arealul geografic definit de Munţii Carpaţi şi Dunărea de Jos., care ilustrează originile civilizaţiei europene. Sunt expuse la Liege peste 400 de artefacte, la loc de cinste sunt „Gânditorul” şi „Femeia şezând” (Cultura Hamangia), modelul de sanctuar de la Căscioarele, judeţul Călăraşi (Cultura Gumelniţa), vasul antropomorf de la Parţa (Cultura Tiszapolgar), „Hora de la Frumuşica”, descoperită la Bodeştii de Jos, judeţul Neamţ (Cultura Cucuteni), depozitul de la Hăbăşeşti, judeţul Iaşi (Cultura Cucuteni), podoabe din aur aparţinând tezaurelor de la Sarasău, judeţul Maramureş etc., cât şi obiecte prezentate în premieră, descoperite în ultimele două decenii, pe teritoriul României.
La vernisajul expoziţiei au participat Dirk Vermaelen, directorul artisitc al Festivalului EUROPALIA, Mirel Taloş, preşedinte interimar al Institutului Cultural Român (ICR), Alexandru Roman, coordonatorul expoziţiei din partea ICR, Ernest Oberlander-Târnoveanu, director al Muzeului Naţional de Istorie al României, directori ai unor muzee din Iaşi, Vaslui, Bacău, Buzău, Timişoara, Olteniţa, Tg. Mureş, Alba Iulia.
Tezaurul de la Răcătău, vedeta expoziţiei de la Liege
Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău s-a prezentat la Muzeul „Le Grand Curtius” din Liege cu Tezaurul din aur de la Răcătău, comuna Horgeşti, provenind din perioada mijlocie a epocii bronzului, sfârşitul mileniului al III-lea – începutul mileniului al II-lea a.Chr., Cultura Monteoru.
Descoperit în anul 1969, la Cetatea Dacică Tamasidava, la o adâncime de 1,48 metri, tezaurul era arhivat într-un vas de o formă neobişnuită şi este format din şase inele de buclă din aur, o spirală din aur, 34 de perle din aur, cochilii, chihlimbar şi faianţă, cel mai probabil aparţinând unei femei.
Semănând cu celebrele brăţări dacice, Spirala din Tezaurul de la Răcătău este din aur, în greutate de 34,13 g, realizat din sârmă groasă de aur răsucită în cinci spirale egale, capetele sunt subţiate, îndoite în buclă şi apoi înfăşurate de cinci, respectiv şase ori.
Cele şase inele de buclă sunt din aur, în greutate totală de 42,46 grame, realizate din bare de aur, în buclă, cu secţiuni rectangulare sau plan-convexă, cu capete lăţite şi ascuţite.
Cele 34 de perle, cu greutatea totală de 26,77 g de aur, sunt (cele mai multe) sferice şi puţin aplatizate, două au forma boabelor de grâu, cincisprezece sunt tubulare, dintre care opt deteriorate prin ardere.
Separat şi toate la un loc sunt de o frumuseţe rară, care demonstrează arta meşteşugarilor care le-au realizat în acea perioadă.
„Tezaurul de la Răcătău s-a bucurat, la Liege, de un mare interes, alături de alte exponate din patrimoniul celorlalte muzee din România. Am văzut vizitatori care priveau minute în şir şi cereau explicaţii. Prezenţa României la Expoziţia «Originile Europei. Civilizaţii preistorice între Carpaţi şi Dunărea de Jos» este cel mai mare eveniment din acest an de la Muzeul «Le Grand Curtius» din Liege. Toţi vorbitorii, oficiali sau specialişti, au apreciat contribuţia arheologilor şi restauratorilor români la cunoaşterea mai bine a istoriei şi civilizaţiei Europei. Ne-am simţit mândri de aceste aprecieri, ne-am simţit mândri că, prin descoperirile din această parte de ţară, putem să arătăm vechimea civilizaţiilor din spaţiul românesc, care a fost tot atât de reprezentativă pentru Europa ca şi celelalte centre culturale şi de civilizaţie europene. Mulţumim Muzeului Naţional de Istorie a României, Institutului Cultural Român pentru această invitaţie, participarea noastră fiind o carte de vizită de mare importanţă pentru muzeul nostru, pentru specialiştii de aici.”
Mariana Popa, manager al Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău.
De altfel, Mariana Popa a fost prezentă la vernisajul expoziţiei de la Liege, care este deschisă până în luna aprilie a anului 2020, după care va fi adusă şi în România, împreună cu Expoziţia „Dacia Felix. Trecutul glorios al României”, deschisă tot în cadrul EUROPALIA, la Muzeul Galo-Roman din Tongeren.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
