Constantin Cojocaru, un cetăţean din Bacău, posesor autorizat al unui detector de metale, a descoperit, cu ocazia unor „prospecţiuni”, pe teritoriul comunei Blăgeşti, un mic tezaur de monede din argint.
Cunoscând legislaţia cu privire la patrimoniul naţional (Legea 182/2000 şi Ordonanţa 43/2000, a predat cele 39 de monede primarului din Blăgeşti, care, la rândul lui, le-a trimis, cu proces verbal, la Muzeul de Istorie din Bacău.
„Monedele sunt din argint şi, după primele estimări, aparţin perioadei medievale. Ele au intrat într-un proces de restaurare şi evaluare, care va mai dura. Descoperirea este cu atât mai importantă, cu cât, pentru perioada medievală nu avem prea multe asemenea monede”, ne-a declarat Elena-Lăcrămioara Istina, şef Secţie Arheologie – Istorie, la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”.
Tot în baza legii, autorii descoperirilor întâmplătoare, care au predat, în condiţiile legii bunurile de patrimoniu, au dreptul la o recompensă bănească de 30 la sută din valoare, iar în cazul unor descoperiri arheologice de valoare excepţională, se poate acorda şi o bonificaţie suplimentară de până la 15 la sută din valoare, plătite în cel mult 18 luni de la data predării bunului. Tot legea stipulează că se pedepseşte cu închisoare folosirea detectorului sau a altor dispozitive în siturile arheologice sau nepredarea unor asemenea descoperiri.
Tezaurul de la Boşoteni
Precedenta descoperire întâmplătoare a unui tezaur de monede a avut loc în satul Boşoteni, comuna Bereşti Tazlău. În 2008, Ionel Rusu s-a apucat de plantat răsaduri de roşii în grădina din spatele casei. Cu un instrument din fier făcea găuri, iar când a scos unealta din pămât, pe margine era lipită o monedă. A continuat să caute pe un perimetru mai mare, dând la iveală 295 de monede din argint, creiţari din perioada medievală, pe care le-a dus direct la Muzeul de Istorie din Bacău.
“Când ne-am deplasat la faţa locului, am mai găsit încă două monede, cât şi vasul în care au fost puse iniţial, distrus însă de vechime. După restaurare şi valorificare ştiinţifică, tezaurul a fost expus pentru prima dată, în 2009, cu ocazia Simpozionului Naţional “Vasile Pârvan”, la care l-am invitat şi pe Ionel Rusu, autorul descoperirii, cât şi pe primarul din Bereşti Tazlău, Dumitru Tulpan, care s-au bucurat când au văzut că exponatele aveau denumirea de «Tezaurul de la Boşoteni»”, ne-a spus Lăcărmioara Istina.
Marele Tezaur de la Măgura
Cel mai mare şi valoros tezaur din monede descoperit întâmplător în judeţul Bacău este cel de la Măgura, din anul 1976, lângă pârâul Negel, de prof. Dumitru Tătaru, împreună cu elevii săi de la Cercul “Căutătorii de comori”, care, au pornit căutările după ce un copil a găsit o bucată de ceramică cu un aspect mai ciudat.
Prof. Dumitru Tătaru, cu experienţa sa din alte împrejurări, a mobilizat toţi copiii şi a trecut la “scanarea” acelui perimetru. După ce căutările de suprafaţă nu dădeau rezultate, a solicitat un tractor care a tras mai multe brazde pe terenul bătrânei Moisoaia, de pe dealul Ceijbicului. Nu mică le-a fost mirarea când în urma plugului au început să se înşire mai multe monede.
“În clipa în care s-a întors cu plugul pentru a trage şi ultimele brazde, a apărut minunea. De sub pământ a început să apară dâra de monede oxidate. Erau albăstrui, verzui. Le-am adunat pe toate, să vedeţi ce s-au bucurat copiii!, şi le-am dus la şcoală, după care am chemat specialiştii de la Muzeu”, declara atunci regretatul profesor. Erau aproape zece kilograme de monede, în total 2834 de denari romani, care datează din sec. II î.Hr. şi sec. I d.Hr., fiind considerat cel mai mare tezaur de acest fel din Moldova, care poate fi acum admirat la Muzeul de Istorie din Bacău. Pentru descoperirea sa, prof. Tătaru a primit felicitări din partea organelor de partid şi de stat din acea vreme.
Descoperă mai multe la Desteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
